Asa se plimba Filip cu happy-tati.
Initial foloseam baby-bag-ul la biserica, pentru ca nu avem voie cu carut. Azi au iesit la plimbare asa si tati s-a intors bucuros. E foarte comod, iar Filip a dormit foarte bine.
sâmbătă, 27 februarie 2010
autodiversificare, ziua 29
Mic dejun cu mei, nectarina si banana
La pranz fasole verde cu marar si paine multicereale (grau, mei, orz, ovaz, secara), prima facuta special pentru Filip. La desert, deliciosul pepene rosu.
Noutati: fasolea verde si painea
La pranz fasole verde cu marar si paine multicereale (grau, mei, orz, ovaz, secara), prima facuta special pentru Filip. La desert, deliciosul pepene rosu.
Noutati: fasolea verde si painea
Exercitiul de a apuca si manca pastai este bun si pentru dexteritate. La inceput abia reusea sa le apuce, dar pana la sfarsitul mesei a dus cateva la gurita.
Painea i-am oferit-o cu tot cu miez. A incercat sa-l pape, i se lipea de cerul gurii, nu stiu cat a inghitit, dar i-a placut gustul, pentru ca tot incerca sa aleaga painea dintre pastai.
vineri, 26 februarie 2010
Bebe pasaport
Am luat decizia ca Filip are nevoie de pasaport. Am platit taxa de 260 de lei si ne-am prezentat la Directia Pasapoarte cu copilul imbracat frumos in camasuta, gata de pozat.
Lasam masina intr-o parcare improvizata, intra tati sa copieze acte intr-o ghereta, strabatem curtea in care cativa conationali cu dor de duca se relaxeaza la cate o tigara si ajungem in fata ghiseelor dedicate copiilor, unde gasim alti doi copilasi cu parintii lor. Mobila veche, niste banci de scoala de cand era mama eleva pe post de mese, o canapea usor cazuta pe care stateai ca pe vine. Lasam hainele pe bancile vechi si incepem sa ne jucam cu Filip ca sa treaca timpul. La nici 5 minute apare de dupa o usa pe care scria ofiter de serviciu un barbat tanar in uniforma, rupt dintr-un film autohton parca si intreaba catre noi, toti parintii care asteptam: "probleme ceva?". Ne ia prin surprindere atat cu intrebarea cat si cu posibilitatea aparitiei unor probleme intr-o sala de asteptare. Doar suntem la pasapoarte, nu la politie. Un tatic ii raspunde totusi nevos ca dureaza prea mult, ca ar trebui sa se faca programari, etc. Ne propunem sa ne pastram buna dispozitia si sa ne jucam cu Filip in continuare.
20 de minute mai tarziu. Trece o doamna dintr-un birou in altul si in zbor ne comunica faptul ca s-a stricat log in-ul. De cand am venit nu a iesit nimeni din cele doua ghisee.
Filip topaie linistit la tati in brate.
30 de minute de la venirea noastra. Intra un nene mustacios in negru direct catre ghisee, facand abstractie de noi cei ce asteptam. Taticul impacientat il anunta ca exista o coada, mustaciosul ii zice ca el avea rand. Unde? Nu stim. Apar si doi copi de vreo 7-10 ani, stau toti lipiti de usa si in final intra. In sala de asteptare se mai asaza o doamna cu un bebe de vreo luna.
Filip sta la tati in carca si rade la toata lumea.
La cat de zambaret e el, ma gandesc cum o sa stea el serios la poza pentru pasaport.
40 de minute mai tarziu. Apare un cuplu plin de culoare cu un copil. Se fataie un pic, prind usa deschisa si intra. In sala de asteptare suntem tot noi, 3 perechi de parinti cu 3 copii.
Filip leaga o conversatie cu R, baietelul de un anisor si 4 luni. Filip: "mm", R: "mm". Si tot asa.
50 de minute mai tarziu intra in sfarsit cei doi copii din fata noastra. Urmam noi!
Filip sta cu funduletul pe umarul lui tati si studiaza hartiile de pe pereti.
Dupa aprox. o ora de asteptare intram si noi. Este un spatiu mic, delimitat de geamuri termopane care nu ajung pana in tavan sau pana in peretele din spate, astfel incat ofiterii de pasapoarte sa poata comunica intre ei. La birou sta o doamna draguta, dotata cu calculator si un aparat foto. Pe partea noastra exista un scaun de lemn si un cuier in perete in care ne agatam hainele si gentile.
Dam actele, copiile si asteptam scrie doamna datele in calculator. Filip incepe sa ma caute de tzitzi. Ii e foame si se freaca la ochisori a somn. Spatiu pentru alaptat nu exista, iar in vanzoleala din mica sala de asteptare doar o femeie cu sursa de hrana bebeluseasca la vedere mai lipsea. Il ia tati ca sa uite de fomica.
Dupa 5 min haideti sa facem poza. "Copilul sta in picioare?" Da, dar sustinut de manute. Nu e bine.
Doamna ia o foaie de hartie, o pune pe scaun si-l invita pe tati sa stea cu piciorul pe scaun si sa-l tina pe Filip pe picior in lateral. Bebe trebuie sa stea drept si sa se uite la aparat. Doamna ia ratusca din dotare si o chitaie cu mana stanga, iar cu dreapta incearca sa dea clic cu mouse-ul ca sa faca poza. Filip vede ratusca, rade, deschide gurita mare (lui ii place sa bage in gurita ratustele de baie). Eu in spatele doamnei i-l arat pe Mozi, ursuletul preferat. Filip se bucura si rade fericit. Doamna ar vrea sa stea cu gurita inchisa, tati incearca sa i-o inchida, Filip se intoarce. Si uite asa trec 5 minute, cu cateva poze pe ecranul calculatorului, nici una potrivita. Doamna il cheama pe colegul din ghiseul alaturat ii arata o poza "e buna?" "da, e buna". Asta ramane. Vad si eu poza, are un zambet pe toata fata.
Asa va fi pasaportul lui Filip pe urmatorii 3 ani: cu un zambet larg pentru toti ofiterii din aeroporturi.
12 martie: Azi a ridicat tati pasaportul de bebelus. E valabil 3 ani.
Lasam masina intr-o parcare improvizata, intra tati sa copieze acte intr-o ghereta, strabatem curtea in care cativa conationali cu dor de duca se relaxeaza la cate o tigara si ajungem in fata ghiseelor dedicate copiilor, unde gasim alti doi copilasi cu parintii lor. Mobila veche, niste banci de scoala de cand era mama eleva pe post de mese, o canapea usor cazuta pe care stateai ca pe vine. Lasam hainele pe bancile vechi si incepem sa ne jucam cu Filip ca sa treaca timpul. La nici 5 minute apare de dupa o usa pe care scria ofiter de serviciu un barbat tanar in uniforma, rupt dintr-un film autohton parca si intreaba catre noi, toti parintii care asteptam: "probleme ceva?". Ne ia prin surprindere atat cu intrebarea cat si cu posibilitatea aparitiei unor probleme intr-o sala de asteptare. Doar suntem la pasapoarte, nu la politie. Un tatic ii raspunde totusi nevos ca dureaza prea mult, ca ar trebui sa se faca programari, etc. Ne propunem sa ne pastram buna dispozitia si sa ne jucam cu Filip in continuare.
20 de minute mai tarziu. Trece o doamna dintr-un birou in altul si in zbor ne comunica faptul ca s-a stricat log in-ul. De cand am venit nu a iesit nimeni din cele doua ghisee.
Filip topaie linistit la tati in brate.
30 de minute de la venirea noastra. Intra un nene mustacios in negru direct catre ghisee, facand abstractie de noi cei ce asteptam. Taticul impacientat il anunta ca exista o coada, mustaciosul ii zice ca el avea rand. Unde? Nu stim. Apar si doi copi de vreo 7-10 ani, stau toti lipiti de usa si in final intra. In sala de asteptare se mai asaza o doamna cu un bebe de vreo luna.
Filip sta la tati in carca si rade la toata lumea.
La cat de zambaret e el, ma gandesc cum o sa stea el serios la poza pentru pasaport.
40 de minute mai tarziu. Apare un cuplu plin de culoare cu un copil. Se fataie un pic, prind usa deschisa si intra. In sala de asteptare suntem tot noi, 3 perechi de parinti cu 3 copii.
Filip leaga o conversatie cu R, baietelul de un anisor si 4 luni. Filip: "mm", R: "mm". Si tot asa.
50 de minute mai tarziu intra in sfarsit cei doi copii din fata noastra. Urmam noi!
Filip sta cu funduletul pe umarul lui tati si studiaza hartiile de pe pereti.
Dupa aprox. o ora de asteptare intram si noi. Este un spatiu mic, delimitat de geamuri termopane care nu ajung pana in tavan sau pana in peretele din spate, astfel incat ofiterii de pasapoarte sa poata comunica intre ei. La birou sta o doamna draguta, dotata cu calculator si un aparat foto. Pe partea noastra exista un scaun de lemn si un cuier in perete in care ne agatam hainele si gentile.
Dam actele, copiile si asteptam scrie doamna datele in calculator. Filip incepe sa ma caute de tzitzi. Ii e foame si se freaca la ochisori a somn. Spatiu pentru alaptat nu exista, iar in vanzoleala din mica sala de asteptare doar o femeie cu sursa de hrana bebeluseasca la vedere mai lipsea. Il ia tati ca sa uite de fomica.
Dupa 5 min haideti sa facem poza. "Copilul sta in picioare?" Da, dar sustinut de manute. Nu e bine.
Doamna ia o foaie de hartie, o pune pe scaun si-l invita pe tati sa stea cu piciorul pe scaun si sa-l tina pe Filip pe picior in lateral. Bebe trebuie sa stea drept si sa se uite la aparat. Doamna ia ratusca din dotare si o chitaie cu mana stanga, iar cu dreapta incearca sa dea clic cu mouse-ul ca sa faca poza. Filip vede ratusca, rade, deschide gurita mare (lui ii place sa bage in gurita ratustele de baie). Eu in spatele doamnei i-l arat pe Mozi, ursuletul preferat. Filip se bucura si rade fericit. Doamna ar vrea sa stea cu gurita inchisa, tati incearca sa i-o inchida, Filip se intoarce. Si uite asa trec 5 minute, cu cateva poze pe ecranul calculatorului, nici una potrivita. Doamna il cheama pe colegul din ghiseul alaturat ii arata o poza "e buna?" "da, e buna". Asta ramane. Vad si eu poza, are un zambet pe toata fata.
Asa va fi pasaportul lui Filip pe urmatorii 3 ani: cu un zambet larg pentru toti ofiterii din aeroporturi.
12 martie: Azi a ridicat tati pasaportul de bebelus. E valabil 3 ani.
Crescand copii in Romania
Aceasta este o postare pentru noi. In cazul in care Dumnezeu ne va lumina pasii spre plaiuri mai kinder-friendly si ne va apuca dorul de ce-am lasat, vom avea aceasta amintire scrisa.
De o saptamana a venit caldura. Termometrele n-au mai scazut sub 8 grade nici noaptea. Trag linie si conchid ca am avut o iarna happy, cu multa zapada, frig, impins de carut prin troiene, dar cu un parc intreg doar al nostru, unde Filip dormea linistit cate 2 ore, iar eu imi ascultam gandurile.
Topirea zapezii a scos la iveala tot ce ascundeau blocurile gri din cartier. Acum fiecare zi in parc e stresanta, frustranta, obositoare. Filip adoarme cu greu se se trezeste in urlete, urletele femeilor exasperate de copiii lor care au neobrazarea sa se joace. Ieri Filip s-a trezit plangand. O grasunica ofuscata tipa de mama focului la un baietel urcat pe un tobogan. I-am zis sa nu mai tipe. "Ce n-am voie sa tip la copilul meu?" Din pacate, are voie. In Romania poti sa tipi si sa-ti bati copilul. Se numeste "educatie". Din fericire, nu e peste tot la fel. Am citit de curand pe un blog cat de protejati copiii in Canada.
Cu doua zile in urma o alta femeie, un mamut 2x2, alerga o fetita de vreo 4 anisori cu obrajorii imbujorati, tremurand de spaima amenintarilor care ii erau adresate. Imi era atat de mila de ea si m-am simtit atat de neputincioasa ca nu aveam cum sa o ajut. Mai devreme sau mai tarziu tot va fi batuta si NIMIC nu o poate scapa. Filip era la mine in brate, cu fata spre lumea si cu funduletul pe partea de sus a caruciorului. Intr-o mana il tineam pe el, ce cealalta impingeam carutul. As fi vrut sa-i acopar ochisorii sa nu vada, sa-i acopar urechiusele sa nu auda, dar nu aveam nici o mana disponibila si oricum teama se simtea in aer. Energia malefica emanata de mamut apasa greu asupra tuturor celor din jurul ei. Am impins de carut cum am putut de repede ca sa ne indepartam, iar cand am iesit din zona rautatii revarsate, Filip a inceput sa planga. Ne-am dus acasa. Deja era prea mult pentru o zi.
In aceeasi zi tati a venit trist de la birou. Copilul unui coleg fusese palmuit la gradinita de educatoarea nervoasa. Pentru ca niste copii s-au urcat pe catedra si apoi au fugit, femeia s-a enervat si si-a varsat furia pe cine a gasit in cale. Era o EDUCATOARE CARE FACEA EDUCATIE INTR-O INSTITUTIE A STATULUI. (Acest stat care ar trebui sa protejeze copii le taie alocatiile anul acesta).
Ieri, in timp ce ma indepartam de zona de scandal a parcului (adica locul de joaca pentru copii mari) ma suna tati aproape socat. Pe trotuar, langa el, doua femei isi bateau copii. Doua la minut! Putea sa faca ceva? Nu.
Am ajuns amandoi cu un aer greu acasa. E dureros sa vezi cum sunt maltratate aceste daruri minunate de la Dumnezeu si cum nu poti face nimic.
Intamplator sau nu, in ultima saptamana Filip nu mai are stare in carut, vrea in brate, vrea la tzitzi, poate cauta siguranta sau poate ma insel. Tot intamplator, in ultima saptamana Filip scanceste in somn sau se trezeste plangand. Il iau repede in brate si se linisteste. Dar nu mai doarme linistit pe partea lui de pat, cauta sa fie lipit de mine. Sper sa fie totusi intamplator si sa treaca repede faza asta.
Ce vedem acum probabil e doar inceputul. Urmeaza socializarea cu acesti copii agresati (care au toate sansele sa devina si ei la fel de violenti ca parintii lor), gradinita si umilitoarea scoala romaneasca etc
De o saptamana a venit caldura. Termometrele n-au mai scazut sub 8 grade nici noaptea. Trag linie si conchid ca am avut o iarna happy, cu multa zapada, frig, impins de carut prin troiene, dar cu un parc intreg doar al nostru, unde Filip dormea linistit cate 2 ore, iar eu imi ascultam gandurile.
Topirea zapezii a scos la iveala tot ce ascundeau blocurile gri din cartier. Acum fiecare zi in parc e stresanta, frustranta, obositoare. Filip adoarme cu greu se se trezeste in urlete, urletele femeilor exasperate de copiii lor care au neobrazarea sa se joace. Ieri Filip s-a trezit plangand. O grasunica ofuscata tipa de mama focului la un baietel urcat pe un tobogan. I-am zis sa nu mai tipe. "Ce n-am voie sa tip la copilul meu?" Din pacate, are voie. In Romania poti sa tipi si sa-ti bati copilul. Se numeste "educatie". Din fericire, nu e peste tot la fel. Am citit de curand pe un blog cat de protejati copiii in Canada.
Cu doua zile in urma o alta femeie, un mamut 2x2, alerga o fetita de vreo 4 anisori cu obrajorii imbujorati, tremurand de spaima amenintarilor care ii erau adresate. Imi era atat de mila de ea si m-am simtit atat de neputincioasa ca nu aveam cum sa o ajut. Mai devreme sau mai tarziu tot va fi batuta si NIMIC nu o poate scapa. Filip era la mine in brate, cu fata spre lumea si cu funduletul pe partea de sus a caruciorului. Intr-o mana il tineam pe el, ce cealalta impingeam carutul. As fi vrut sa-i acopar ochisorii sa nu vada, sa-i acopar urechiusele sa nu auda, dar nu aveam nici o mana disponibila si oricum teama se simtea in aer. Energia malefica emanata de mamut apasa greu asupra tuturor celor din jurul ei. Am impins de carut cum am putut de repede ca sa ne indepartam, iar cand am iesit din zona rautatii revarsate, Filip a inceput sa planga. Ne-am dus acasa. Deja era prea mult pentru o zi.
In aceeasi zi tati a venit trist de la birou. Copilul unui coleg fusese palmuit la gradinita de educatoarea nervoasa. Pentru ca niste copii s-au urcat pe catedra si apoi au fugit, femeia s-a enervat si si-a varsat furia pe cine a gasit in cale. Era o EDUCATOARE CARE FACEA EDUCATIE INTR-O INSTITUTIE A STATULUI. (Acest stat care ar trebui sa protejeze copii le taie alocatiile anul acesta).
Ieri, in timp ce ma indepartam de zona de scandal a parcului (adica locul de joaca pentru copii mari) ma suna tati aproape socat. Pe trotuar, langa el, doua femei isi bateau copii. Doua la minut! Putea sa faca ceva? Nu.
Am ajuns amandoi cu un aer greu acasa. E dureros sa vezi cum sunt maltratate aceste daruri minunate de la Dumnezeu si cum nu poti face nimic.
Intamplator sau nu, in ultima saptamana Filip nu mai are stare in carut, vrea in brate, vrea la tzitzi, poate cauta siguranta sau poate ma insel. Tot intamplator, in ultima saptamana Filip scanceste in somn sau se trezeste plangand. Il iau repede in brate si se linisteste. Dar nu mai doarme linistit pe partea lui de pat, cauta sa fie lipit de mine. Sper sa fie totusi intamplator si sa treaca repede faza asta.
Ce vedem acum probabil e doar inceputul. Urmeaza socializarea cu acesti copii agresati (care au toate sansele sa devina si ei la fel de violenti ca parintii lor), gradinita si umilitoarea scoala romaneasca etc
Mami jumper
Ne-am tot gandit: sa-i luam jumper, sa nu-i luam. Asta e gadget-ul pentru bebei acum. (Premergatorul e expirat, neindicat si chiar interzis in unele tari, deci nu ne mai intereseaza nici pe noi.) Nu ne hotaram, pana la urma am intrebat pediatra si a zis ca mai bine nu, ca nu-i stau bine soldurile, etc. Nici n-am cercetat prea mult, nici n-am fost prea atrasi, asa ca am inchis subiectul.
De doua zile Filip a descoperit mami-jumperul. Sta in picioruse pe genunchii mei si sare. Cand e cu spatele la mine are un avantaj ca se impinge cu funduletul in burta mea si are avant mai mare. Avem cate o repriza de jumping in parc, cand ne plictisim de statul in fundulet in carut, alta repriza in sala de asteptare de la pasapoarte si alta acasa, in patutul-tarc. Acum se tine de marginile patutului si topaie de aproape o ora.
De doua zile Filip a descoperit mami-jumperul. Sta in picioruse pe genunchii mei si sare. Cand e cu spatele la mine are un avantaj ca se impinge cu funduletul in burta mea si are avant mai mare. Avem cate o repriza de jumping in parc, cand ne plictisim de statul in fundulet in carut, alta repriza in sala de asteptare de la pasapoarte si alta acasa, in patutul-tarc. Acum se tine de marginile patutului si topaie de aproape o ora.
autodiversificare, ziua 28
Am introdus artileria grea: mix de 7 cereale dimineata, in varianta Milupa bio.
Noutati: graul, secara, orzul, porumbul. Cu primele 3 s-a mai intalnit accidental (via sticksuri si coji de paine).
I-am amestecat cerealele cu banana si i le-am oferit tot sub forma de guguloie pe tavita lui.
Nu e intr-o perioada de mari pofte alimentare, mai degraba se joaca plictisit cu mancarea, dar vreo 5-6 guri tot a luat. Pe pachet scrie ca o portie trebuie sa aiba 20g cereale, deci cred ca a papat suficient.
Pranz: brocoli aburit, cartof fiert, rosie si castravete cruzi, o coaja de paine de-a noatra (cu miere, sare, seminte, nuci, toate de evitat la varsta lui). A pasat bine toata mancarea cu palmutele, a dus de cateva ori la gurita, a supt putin din paine si gata.
Cina cu tati (la 6): legumele de la pranz plus para si caisa (fosta deshidratata). A papat ceva, dar i-a lasat si lui tati :)
Noutati: graul, secara, orzul, porumbul. Cu primele 3 s-a mai intalnit accidental (via sticksuri si coji de paine).
I-am amestecat cerealele cu banana si i le-am oferit tot sub forma de guguloie pe tavita lui.
Nu e intr-o perioada de mari pofte alimentare, mai degraba se joaca plictisit cu mancarea, dar vreo 5-6 guri tot a luat. Pe pachet scrie ca o portie trebuie sa aiba 20g cereale, deci cred ca a papat suficient.
Pranz: brocoli aburit, cartof fiert, rosie si castravete cruzi, o coaja de paine de-a noatra (cu miere, sare, seminte, nuci, toate de evitat la varsta lui). A pasat bine toata mancarea cu palmutele, a dus de cateva ori la gurita, a supt putin din paine si gata.
Cina cu tati (la 6): legumele de la pranz plus para si caisa (fosta deshidratata). A papat ceva, dar i-a lasat si lui tati :)
joi, 25 februarie 2010
autodiversificare, ziua 27
Mic dejun: ovaz cu caise
Am luat caise deshidratate si le-am lasat peste noapte in apa. Dimineata erau moi, aproape ca cele crude. Am pasat la mixer o parte si le-am amestecat cu cerealele, iar o caisa i-am dat-o intreaga, de fapt in cele doua jumatati. Ma asteptam sa le molfaie, dar el le-a inghitit doar cu o usoara clipire.
Pranz: morcovi, zucchini, sfecla si gulie, coaja de paine (de-a mea). Dintre toate a ales ... sfecla! Dupa ce ieri abia a mozolit-o, azi numai asta a vrut de pe tavita.
I-am dat si o coaja din painea facuta pentru oamenii mari (cu miere, sare, seminte, nuci si tot felul de cereale). I-a placut muuult! A mozolit-o bine, dar nu cred ca a inghitit nimic (era foarte tare).
Concluzia: cand e obosit, mai bine amanam masa. Azi era obosit si nu avea chef sa manance.
Cina cu tati (6): legumele de la pranz si .... pepene!
A dormit bine in parc in ploaie si a venit acasa cu pofta de mancare. Asa ca a papat mai intai legumele, tati spune ca n-a ocolit nimic. Apoi, minunatul pepene, preferatul meu si al lui. Toata sarcina am mancat pepene, imi amintesc ca era iarna, ningea afara, iar eu savuram pepene. Vara trecuta, inainte sa nasc, mancam zilnic pepene, iar Filip dupa fiecare masa cu pepene sughita in burtica. I-a placut si acum la fel de mult!
Noutatile zilei: caisa, zucchini (care de fapt e dovlecel, de care a mai mancat), painea si pepenele
Am luat caise deshidratate si le-am lasat peste noapte in apa. Dimineata erau moi, aproape ca cele crude. Am pasat la mixer o parte si le-am amestecat cu cerealele, iar o caisa i-am dat-o intreaga, de fapt in cele doua jumatati. Ma asteptam sa le molfaie, dar el le-a inghitit doar cu o usoara clipire.
Pranz: morcovi, zucchini, sfecla si gulie, coaja de paine (de-a mea). Dintre toate a ales ... sfecla! Dupa ce ieri abia a mozolit-o, azi numai asta a vrut de pe tavita.
I-am dat si o coaja din painea facuta pentru oamenii mari (cu miere, sare, seminte, nuci si tot felul de cereale). I-a placut muuult! A mozolit-o bine, dar nu cred ca a inghitit nimic (era foarte tare).
Concluzia: cand e obosit, mai bine amanam masa. Azi era obosit si nu avea chef sa manance.
Cina cu tati (6): legumele de la pranz si .... pepene!
A dormit bine in parc in ploaie si a venit acasa cu pofta de mancare. Asa ca a papat mai intai legumele, tati spune ca n-a ocolit nimic. Apoi, minunatul pepene, preferatul meu si al lui. Toata sarcina am mancat pepene, imi amintesc ca era iarna, ningea afara, iar eu savuram pepene. Vara trecuta, inainte sa nasc, mancam zilnic pepene, iar Filip dupa fiecare masa cu pepene sughita in burtica. I-a placut si acum la fel de mult!
Noutatile zilei: caisa, zucchini (care de fapt e dovlecel, de care a mai mancat), painea si pepenele
miercuri, 24 februarie 2010
Ne tragem de botosi
Ne tragem de sireturi? Nu, de botosi!
S-a intalnit Filip ieri in parc cu gasca lui bebeluseasca, vechi cunostinte din toamna 2009. Am pus de o adunare de carucioare si da-i cu exploratul. Se uitau unii la altii, intindeau manutele, isi vorbeau, asa ca de la carut la carut. O fetita mai mare cu 3 lunite a pus ochii pe botosii lui si asa a inceput povestea. Azi ne-am intalnit iar. Viata sociala, nu gluma!
Autodiversificare, ziua 26
Dimineata mei cu banana
12: sfecla rosie fiarta si gulie aburita
Ma asteptam eu sa nu-i placa, dar nici chiar asa. Abia le-a gustat. E a doua oara cand ii dau combinatia asta. Data viitoare o sa le stropesc cu putina lamaie. Mi-am facut si eu salata din sfecla cu lamaie si a iesit delicioasa. Mai greu cu lamaia pe bucatile mari de sfecla.
S-a plictisit repede de stat in scaunul lui, l-am luat la mine in brate si a mai mancat asa, scapand sfecla pe parchet (am constatat ca mizeria s-a curatat foarte usor de pe parchet) si bagand manuta in farfuria mea cu naut. I-am presat cateva boabe de naut si i-am dat sa guste. Mmm, mai bune ca sfecla! Cred ca ar fi mai bune impreuna, zic eu.
A gasit tati in Cora sfecla rosie gata fiarta adusa din Spania! Ca tot amanam eu de o saptamana sa fierb sfecla pentru ca dureaza muuult..
Gulia am aburit-o de data asta, data trecuta am fiert-o si tot asa a durat foarte mult.
12: sfecla rosie fiarta si gulie aburita
Ma asteptam eu sa nu-i placa, dar nici chiar asa. Abia le-a gustat. E a doua oara cand ii dau combinatia asta. Data viitoare o sa le stropesc cu putina lamaie. Mi-am facut si eu salata din sfecla cu lamaie si a iesit delicioasa. Mai greu cu lamaia pe bucatile mari de sfecla.
S-a plictisit repede de stat in scaunul lui, l-am luat la mine in brate si a mai mancat asa, scapand sfecla pe parchet (am constatat ca mizeria s-a curatat foarte usor de pe parchet) si bagand manuta in farfuria mea cu naut. I-am presat cateva boabe de naut si i-am dat sa guste. Mmm, mai bune ca sfecla! Cred ca ar fi mai bune impreuna, zic eu.
A gasit tati in Cora sfecla rosie gata fiarta adusa din Spania! Ca tot amanam eu de o saptamana sa fierb sfecla pentru ca dureaza muuult..
Gulia am aburit-o de data asta, data trecuta am fiert-o si tot asa a durat foarte mult.
5.30: kiwi (fara seminte si fara coaja), nectarina si para - abia gustate
O zi fara pofta, dar care ii completeaza varietatea de gusturi, forme si texturi si care, in cantitate mica, ii aduce ceva vitamine si fier. Restul le ia din lapticul de la mami.
Darurile Postului
Stau asa ca taurasul fericit si rumeg tot felul de idei si ajung la niste concluzii ... Cum stiu ca prietena Kiti le-ar foarte aprecia si nu se mai instaleaza odata fixul in Irlanda, pun mana si le scriu pe blog, ca acum am unde.
Suntem in a doua saptamana a Postului Mare. De fiecare data in post descoperim tot felul de lucruri pozitive si ne bucuram de ele:
Suntem in a doua saptamana a Postului Mare. De fiecare data in post descoperim tot felul de lucruri pozitive si ne bucuram de ele:
1. Desi nu ne propunem, intotdeauna in post slabim:
- Untul de castane si untul verde (avocado) ingrasa mai putin fata de untul din lapte de vaca.
- Bautura de roscove (carob), cu care inlocuim cafeaua si cacaua nu are nevoie de indulcire cu miere sau zahar (Un bun prieten si fin mi-a spus odata ca daca vreau sa fie postul post, sa renunt la ce mi-e mai greu, in cazul meu cafeaua si ciocolata)
- S-a redus micul dejun. Laptele vegetal, desi mai sanatos, este mai putin gustos, deci micsoram portia de cereale. Din nou, indulcirea scade, nu mai e nevoie decat de un strop de miere.
2. Crestem aportul de fier, proteine, calciu, vitamine (leguminoasele sunt cea mai bogata sursa de fier si proteine, legumele crude si sucul facut din ele sunt bogate in calciu, fructele, cu care inlocuim dulciurile, sunt bogate in vitamine).
3. Eliminam complet chimicalele si E-urile din alimentatie. Fara prajiturele, ciocolata, peste semi-preparat.
4. Ca o concluzie la randurile de mai sus, mancam mai sanatos.
5. Prin urmare si laptele matern este mai sanatos.
6. Nu-i facem pofta lui bebe cu ceea ce mancam noi. Pentru ca lui nu i-am introdus inca lactatele in diversificare, putem sa ne bucuram de meniu comun sau asemanator.
7. Am observat ca daca ne dorim ceva la sfarsitul postului ni se intampla din senin.marți, 23 februarie 2010
Mami sta pe net si bebe in picioare
Ce face Filip cat scrie mami pe blog? Exerseaza statul in picioare.
Paraseste teritoriul jucariilor, vine in 4 labute, se prinde de scaunul meu si se ridica. Se tine de o bara a spatarului, topaie, vorbeste, studiaza butoanele calculatorului si CD-urile de deasupra, le trage de acolo. E o zona foarte interesanta, unde ramane si dupa ce termina mami.
Cu capul pe perna
Asa se doarme cel mai bine! A descoperit si Filip :)
Asa ca se impinge in picioruse si ajunge cu capusorul sus. Uneori il asaza comod pe mana mea, iar eu ma trezesc cu ea amortita. O retrag, adorm la loc, iar Filip se mai foieste un pic pana gaseste altceva pe care sa puna capul. Ce, el nu e om?
Stiu eu ca bebelusii trebuie sa doarma fara perna, incercam, numai ca uneori nu ne iese.
Autodiversificare, ziua 25
Dimineata: ovaz, afine si mango - un nou mix delicios pe care l-am sharuit.
Nu stiu cum ne-am fi diversificat fara importurile astea. Singurul fruct local in perioada asta este marul, care nu-i place si i-a mai facut si afte (sunt pe trecute). Nu stiu sigur care e situatia perelor, dar am impresia ca tot de pe meleaguri straine vin. Ma gandesc cum eram diversificati noi cand eram mici: mamele nu aveau cic, doar concediul de maternitate de max doua luni, deci alaptare redusa, lapte praf nu se gasea, fructe iarna ioc, congelatoarele erau mici si nu exista obiceiul de a pastra fructe. Probabil de aici obiceiul de a da lactate foarte devreme bebelusilor, ca sa revin la cealalta preocupare a mea.
12: paste de orez bio cu sos de rosii bio
Nu stiu cum ne-am fi diversificat fara importurile astea. Singurul fruct local in perioada asta este marul, care nu-i place si i-a mai facut si afte (sunt pe trecute). Nu stiu sigur care e situatia perelor, dar am impresia ca tot de pe meleaguri straine vin. Ma gandesc cum eram diversificati noi cand eram mici: mamele nu aveau cic, doar concediul de maternitate de max doua luni, deci alaptare redusa, lapte praf nu se gasea, fructe iarna ioc, congelatoarele erau mici si nu exista obiceiul de a pastra fructe. Probabil de aici obiceiul de a da lactate foarte devreme bebelusilor, ca sa revin la cealalta preocupare a mea.
12: paste de orez bio cu sos de rosii bio
Cina (8): mango. Pentru prima oara a papat cina, adica seara pe intuneric. A dormit vreo 2 ore dupa plimbarea in parc, asa ca am amanat baita, iar timpul acesta l-au petrecut tati si Filip, ca baietii :)
luni, 22 februarie 2010
Autodiversificare in continuare
Ziua 24
Am gasit combinatia perfecta pentru dimineata: cereale de ovaz cu afine si putina banana pasata cu furculita ca sa indulceasca acreala afinelor. Afinele sunt luate din piata vara trecuta si pastrate la congelator special pentru Filip. Am gasit ideea pe blogul mamicii lui Bryce , iar gustul e minunat. Am mancat si eu cu Filip. In felul asta am introdus mult nutritivele afine, care dau pe afara de vitamina C, exact ce avem noi nevoie acum cand revenim la hainutele subtiri si ne reobisnuim cu temperaturile caldute.
Combinatia asta ne completeaza mesele cu o culoarea care ne cam lipsea (albastrul inchis spre negru). N-am introdus inca maslinele (doar uleiul care e verde) , strugurii negri, murele, care sa completeze diversitatea de culoare din farfurie. Doar magiunul mai are culoarea asta inchisa si il papam destul de rar.
12: papaya, dovlecel aburit si putina portocala (un plus de vitamina C inainte de plimbare:) )
17: dovlecel si cartof dulce alb
Am gasit combinatia perfecta pentru dimineata: cereale de ovaz cu afine si putina banana pasata cu furculita ca sa indulceasca acreala afinelor. Afinele sunt luate din piata vara trecuta si pastrate la congelator special pentru Filip. Am gasit ideea pe blogul mamicii lui Bryce , iar gustul e minunat. Am mancat si eu cu Filip. In felul asta am introdus mult nutritivele afine, care dau pe afara de vitamina C, exact ce avem noi nevoie acum cand revenim la hainutele subtiri si ne reobisnuim cu temperaturile caldute.
Combinatia asta ne completeaza mesele cu o culoarea care ne cam lipsea (albastrul inchis spre negru). N-am introdus inca maslinele (doar uleiul care e verde) , strugurii negri, murele, care sa completeze diversitatea de culoare din farfurie. Doar magiunul mai are culoarea asta inchisa si il papam destul de rar.
12: papaya, dovlecel aburit si putina portocala (un plus de vitamina C inainte de plimbare:) )
17: dovlecel si cartof dulce alb
duminică, 21 februarie 2010
ziua 23
Mic dejun de duminica in familie :)
Filip a papat mamaliga de mei cu mango si doua bucatele de mango separat. A cerut si avocado de la mine. E bun oricand :)
Mancam si noi fructe din meniul lui (mango, papaya, avocado, ca unt verde pe painica de casa). Foarte bun! Noroc cu autodiversificarea!
Pranz: albitura (pastarnac&/patrunjel) si cartof fiert. Nu-i place cartoful (ce bine!). A luat vreo 2 guri si a trecut la albitura, care e mai gustoasa. Inainte de masa a gustat banana de la mami, la desert a avut papaya, dar era deja satul si a luat doar o gurita.
Filip a papat mamaliga de mei cu mango si doua bucatele de mango separat. A cerut si avocado de la mine. E bun oricand :)
Mancam si noi fructe din meniul lui (mango, papaya, avocado, ca unt verde pe painica de casa). Foarte bun! Noroc cu autodiversificarea!
Pranz: albitura (pastarnac&/patrunjel) si cartof fiert. Nu-i place cartoful (ce bine!). A luat vreo 2 guri si a trecut la albitura, care e mai gustoasa. Inainte de masa a gustat banana de la mami, la desert a avut papaya, dar era deja satul si a luat doar o gurita.
Tara Lui Panadol
Bucuresti, 19-20 feb, 17 grade C, temperatuta normala pentru luna aprilie la sfarsitul unei ierni normale, cu zapada si tot tacamul.
Parcul Drumul Taberei: copii acoperiti de cate 2 caciuli groase, costumase de fas, fulare pe nasuc , iar pe ei au paturele sau acoperitoarele de zapada ale carucioarelor. Par veniti din Alaska.
Dupa o iarna in care am impartit parcul cu prietena noastra Olguta si vreo 10-15 caini vagabonzi, au rasarit brusc cam 100 de copii in carucioare (plus altii mai maricei), ceea ce inseamna cam 200 de parinti, adica vreo 100 de surse de fum de tigara. Parcul find mic, fumul de tigara de simte peste tot. Plamanasii bebelusilor se umplu treptat, dar sigur de nicotina. Dar poate de-asta le pun parintii fularele pe nas.
Iesim si noi la plimbare, incercam sa ne bucuram de soare. Trecem mai intai prin mocirla de langa bloc si de pe trotuar incercand sa ocolim rahatii de caine. Carutul avanseaza greu, eu imi hidratez picioarele. Traversam spre parc si aud primul glas zglobiu de mamica iesita din barlog :fara caciulita?" Ma uit la ea, n-am mai vazut-o prin parc, copilul din carut nu e chiar nou-nascut. Aceeasi intrebare stupida am auzit-o doua zile intregi de la tot felul de parinti si ne-parinti. Incerc sa ma fac ca nu-i aud, dar ei nu se lasa, striga intrebarea in continuare. In carucioare, copiii lor stau nemiscati din cauza hainelor groase, cu ochisorii inchisi spre soare si asuda. Sunt curioasa cat Panadol se va cumpara in zilele urmatoare? Cati parinti se vor plange de vremea schimbatoare si de "soarele cu dinti"? Peste numai 2-3 ani copiii acestia vor intra la gradinite. Vor iesi dimineata la 7 din casa pe aer rece, fara teancul de paturele pe ei. Atunci parintii se vor plange ca-s virusi in gradinite. Or fi si virusi, dar si prea multi copii infofoliti. Iar rafturile de Panadol se golesc rapid din orice farmacie.
Daca Panadol ar vrea sa-si faca o campanie de marketing, ar fi suficient sa mearga in parcuri primavara si toamna si sa dea caciulite gratis. Parintii ar fi incantati sa primeasca noi caciulite.
Tot din Tara lui Panadol imi amintesc o zi frumoasa de octombrie cu 27 de grade C. Eu eram in maiou, Filip era in maneca scurta si cu piciorusele goale, lumea in jurul nostru cu haine de iarna, iar bebelusii abia se distingeau pe sub straturile de textile. S-a vandut bine Panadolul sezonul asta!
Vara in Tara lui Panadol: era august, vreo 30 de grade C, in parc erau bebelusi nou-nascuti imbracati gros, cu paturele pe ei, caciulite si tot ce se poate. Mamicile ii leganau tinandu-i pe burtica, "leganatul de colici". Eu cred ca jumatate din cazurile de colici sunt de fapt supraincalziri, cand bebelusii urla disperati de caldura, iar mamicile le mai pun ceva cald pe burtica. Dar, in final, pe toti ii salveaza Panadol!
Parcul Drumul Taberei: copii acoperiti de cate 2 caciuli groase, costumase de fas, fulare pe nasuc , iar pe ei au paturele sau acoperitoarele de zapada ale carucioarelor. Par veniti din Alaska.
Dupa o iarna in care am impartit parcul cu prietena noastra Olguta si vreo 10-15 caini vagabonzi, au rasarit brusc cam 100 de copii in carucioare (plus altii mai maricei), ceea ce inseamna cam 200 de parinti, adica vreo 100 de surse de fum de tigara. Parcul find mic, fumul de tigara de simte peste tot. Plamanasii bebelusilor se umplu treptat, dar sigur de nicotina. Dar poate de-asta le pun parintii fularele pe nas.
Iesim si noi la plimbare, incercam sa ne bucuram de soare. Trecem mai intai prin mocirla de langa bloc si de pe trotuar incercand sa ocolim rahatii de caine. Carutul avanseaza greu, eu imi hidratez picioarele. Traversam spre parc si aud primul glas zglobiu de mamica iesita din barlog :fara caciulita?" Ma uit la ea, n-am mai vazut-o prin parc, copilul din carut nu e chiar nou-nascut. Aceeasi intrebare stupida am auzit-o doua zile intregi de la tot felul de parinti si ne-parinti. Incerc sa ma fac ca nu-i aud, dar ei nu se lasa, striga intrebarea in continuare. In carucioare, copiii lor stau nemiscati din cauza hainelor groase, cu ochisorii inchisi spre soare si asuda. Sunt curioasa cat Panadol se va cumpara in zilele urmatoare? Cati parinti se vor plange de vremea schimbatoare si de "soarele cu dinti"? Peste numai 2-3 ani copiii acestia vor intra la gradinite. Vor iesi dimineata la 7 din casa pe aer rece, fara teancul de paturele pe ei. Atunci parintii se vor plange ca-s virusi in gradinite. Or fi si virusi, dar si prea multi copii infofoliti. Iar rafturile de Panadol se golesc rapid din orice farmacie.
Daca Panadol ar vrea sa-si faca o campanie de marketing, ar fi suficient sa mearga in parcuri primavara si toamna si sa dea caciulite gratis. Parintii ar fi incantati sa primeasca noi caciulite.
Tot din Tara lui Panadol imi amintesc o zi frumoasa de octombrie cu 27 de grade C. Eu eram in maiou, Filip era in maneca scurta si cu piciorusele goale, lumea in jurul nostru cu haine de iarna, iar bebelusii abia se distingeau pe sub straturile de textile. S-a vandut bine Panadolul sezonul asta!
Vara in Tara lui Panadol: era august, vreo 30 de grade C, in parc erau bebelusi nou-nascuti imbracati gros, cu paturele pe ei, caciulite si tot ce se poate. Mamicile ii leganau tinandu-i pe burtica, "leganatul de colici". Eu cred ca jumatate din cazurile de colici sunt de fapt supraincalziri, cand bebelusii urla disperati de caldura, iar mamicile le mai pun ceva cald pe burtica. Dar, in final, pe toti ii salveaza Panadol!
sâmbătă, 20 februarie 2010
A iesit soarele!
19-20 februarie, doua zile cu muuuult soare! Ne-am amintit de plimbarile lungi de toamna. Vineri am iesit cu flaneluta galbena de la nasica, iar sambata era deja in plovaras.
Am batut aleile parcului in lung si-n lat, Filip a mai tras cate un puiut de somn, mama a stat pe banca si a sporovait cu matusica (vineri) si a citit din Omul frumos (sambata), apoi sus, in fundulet sa vada lumea. Nu mai vrea sa stea intins daca nu doarme. Acum, ca s-a umplut parcul, sunt atatea lucruri noi de vazut si mai ales atatia copii.
Sambata a iesit dimineata la 9.20 cu tati. Erau deja vreo 15 grade. A dormit o ora, apoi a ajuns cu tati in piata (experienta de nerepetat in Romania). La pranz au urcat pentru papa, apoi plimbare cu mami. Iar somnic, dulce somnic. Si iar fun! Deja se aglomerase bine parcul, abia ne strecuram printre oameni si carucioare, iar Filip, cand vedea ca ne apropiem de alti oameni, tusea important ca sa se faca auzit. A papat iar laptic in parc ca-n zilele de vara si de toamna. Si a adormit iar. Am intrat in casa seara la 6, iar la 7 am intrat in baita.
Update duminica: 10 grade, fara soare, usor vanticel. Dupa biserica ne-am plimbat prin parc, care s-a golit iar. Mai erau doar vreo doua carucioare. Luni: vreo 12-13 grade, soare, fara vant.
Ziua fructelor
Autodiversificare, ziua 22
Soarele de afara ne-a facut pofta de fructe.
Filip a inceput ziua cu o nectarina, iar la pranz a papat delicioasa combinatie de papaya si avocado. Luate impreuna arata minunant. Tati a lasat mancarica de oameni mari si a papat la fel ca Filip.
Ne-ar fi placut fructe locale, savuroase. Dar pentru ca nu avem, ne-am bucurat de nectarina din Chile, papaya din Ecuador si avocado cine stie de unde :)
Soarele de afara ne-a facut pofta de fructe.
Filip a inceput ziua cu o nectarina, iar la pranz a papat delicioasa combinatie de papaya si avocado. Luate impreuna arata minunant. Tati a lasat mancarica de oameni mari si a papat la fel ca Filip.
Ne-ar fi placut fructe locale, savuroase. Dar pentru ca nu avem, ne-am bucurat de nectarina din Chile, papaya din Ecuador si avocado cine stie de unde :)
vineri, 19 februarie 2010
Cum ne petrecem ziua la 6 luni jumate
Dormim amandoi si ne trezim intre 6.30-8.30, in functie de cat de tarziu ne culcam si de cat mai dorm eu dimineata.
Incepem cu olita, scurta ruga, eu prepar micul dejun, Filip sta cu tati sau in patut, stam la masa, apoi mergem in pat sa completam cu tzitzi si Filip trage un puiut de somn de 20 de min.
In timpul asta strang masa, spal cu mopul toata casa (apa cu spirt), spalat mop, galeata, chiuveta, bagat papuci si covorasul din baie la masina (lunea, miercurea si vinerea). Daca se trezeste inainte sa termin curatenie, cum a facut azi, fie termin cu el in marsupiu, fie fac ture ducandu-l in dormitor dupa fiecare mop.
Update 23 feb: am mutat operatiunea mopul seara dupa ce adoarme Filip si e muult mai bine!
Pana la 12 cand ne pregatim sa iesim la plimbare mai bag legume la aburitor pentru pranz sau ii fac un suc la storcator sa bea intre mese. (Daca ni le lasa tati facute, scap de acest task.)
Uneori la 12 - gustare, mami ceva sa prinda puteri, Filip o parte din masa de pranz/linner
1-5 interval de plimabare - mai mult sau mai putin, dar pe acolo (ne mai insoteste matusica Mihaela sau alte prietene) Filip doarme juma de ora-o ora,.
4-5 masa a doua - pranz sau linner
dupa 5 - fie doarme, fie ne jucam. Time for fun!
7- masaj, baita, fluier cu tati
8 - tzitzi si somnic (uneori intarziem, alteori adoarme mai devreme)
Seara adormim cu Jon&Kate+8 si cu the Roloff's (eu, ca Filip e cu prietena lui buna, Tzitzi)
Noaptea papa cam de 2 ori, uneori de 3, alteori o data. Cine stie? Dormim impreuna si trezirile de noapte sunt abia perceptibile.
Laptic de la mami papa in continuare cand are el chef, la fel de mult ca inainte.
Weekend-urile sunt mai fun. Ne trezim mai tarziu, iesim la caffee&cookies/ceai in post sau brocoli pentru Filip :). Duminica dimineata mergem la biserica, Filip se impartaseste cu Sfintele Taine.
Incepem cu olita, scurta ruga, eu prepar micul dejun, Filip sta cu tati sau in patut, stam la masa, apoi mergem in pat sa completam cu tzitzi si Filip trage un puiut de somn de 20 de min.
In timpul asta strang masa, spal cu mopul toata casa (apa cu spirt), spalat mop, galeata, chiuveta, bagat papuci si covorasul din baie la masina (lunea, miercurea si vinerea). Daca se trezeste inainte sa termin curatenie, cum a facut azi, fie termin cu el in marsupiu, fie fac ture ducandu-l in dormitor dupa fiecare mop.
Update 23 feb: am mutat operatiunea mopul seara dupa ce adoarme Filip si e muult mai bine!
Pana la 12 cand ne pregatim sa iesim la plimbare mai bag legume la aburitor pentru pranz sau ii fac un suc la storcator sa bea intre mese. (Daca ni le lasa tati facute, scap de acest task.)
Uneori la 12 - gustare, mami ceva sa prinda puteri, Filip o parte din masa de pranz/linner
1-5 interval de plimabare - mai mult sau mai putin, dar pe acolo (ne mai insoteste matusica Mihaela sau alte prietene) Filip doarme juma de ora-o ora,.
4-5 masa a doua - pranz sau linner
dupa 5 - fie doarme, fie ne jucam. Time for fun!
7- masaj, baita, fluier cu tati
8 - tzitzi si somnic (uneori intarziem, alteori adoarme mai devreme)
Seara adormim cu Jon&Kate+8 si cu the Roloff's (eu, ca Filip e cu prietena lui buna, Tzitzi)
Noaptea papa cam de 2 ori, uneori de 3, alteori o data. Cine stie? Dormim impreuna si trezirile de noapte sunt abia perceptibile.
Laptic de la mami papa in continuare cand are el chef, la fel de mult ca inainte.
Weekend-urile sunt mai fun. Ne trezim mai tarziu, iesim la caffee&cookies/ceai in post sau brocoli pentru Filip :). Duminica dimineata mergem la biserica, Filip se impartaseste cu Sfintele Taine.
Ziua 21
Azi a savurat o combinatie delicioasa de ovaz cu para (rasa de mine). Le-am papat tacticos, puteam sa jucam table la masa, ca nu-l interesa.
12 - brocoli aburit, gustos ca intotdeauna
16.30 - brocoli, morcovi si cartofi dulci albi aburiti. Placut, papat, saturat.
12 - brocoli aburit, gustos ca intotdeauna
16.30 - brocoli, morcovi si cartofi dulci albi aburiti. Placut, papat, saturat.
joi, 18 februarie 2010
In carutul nou
Azi am facut prima plimbare cu noul carut, Bertoni Foxy Cool Green.
Ne-am simtit foarte bine cu el, Filip a tras un pui de somn ca de obicei, dupa care s-a hilizit si a povestit pe limba lui.
Eu m-am bucurat de noutate. Il vad foarte frumos, il manevrez usor, ma bucur ca e mic, foarte mic. E dotat cu cateva fleacuri care bucura mamica: suport de sticla/pahar si sertar in care imi pot pune migdalele si susanul, ambele langa bara de impingere. Pentru bebe o tavita cu suport de pahar. Abia astept sa-i pun acolo sippy cup si banana :)
Spre deosebire de carutul vechi, asta parca are cauciucuri de vara. Merg foarte usor pe asfalt si se poticnesc imediat in zapada. Rotile sunt mai tari si un pic mai subtiri. Dar de acum speram sa terminam cu zapada.
Pentru ca tot era nou, azi l-am udat. Ne-am plimbat prin ploaie :)
Ma uitam demult dupa carucioarele Bertoni pe strada. Inca din timpul sarcinii le-am remarcat, dar nu le-am gasit nici in magazine, nici pe net. Vineri, dupa ce am ramas fara o roata a carutului vechi, am reluat cautarile. De fapt, eu de vreo luna ma tot uitam dupa carucioare prin magazine, pentru ca la ce troiene am strabatut, ma asteptam sa raman in pana. Am dat peste site-ul vreaulamami care vinde probabil toate modelele Bertoni. Bucurie mare, abia m-am hotarat la un model. Serviciul de livrare este pur romanesc, dar acum deja nu mai conteaza. In final, aseara, a sosit caruciorul nostru, iar azi abia-mi stapaneam bucuria impingandu-l pe aleile parcului.
Ce mai papam?
Autodiversificare - ziua 20
Dimineata: dovleac aburit si magiun
Intre mese: cateva gurite mici de suc de sfecla rosie, morcov si mar
Dupa plimbare: cartof dulce alb si castravete (preferatul lui Filip)
Noutatile zilei: dovleacul si cartoful dulce alb
Dovleacul este o sursa importanta de calciu si Vitamine A si C, fibre
Magiunul ofera calciu, fier, fibre, antioxidanti si ajuta burtica la nevoie :)
Cartoful dulce alb, nu stiu cum l-a descoperit tati, eu am dat peste el in frigider. E bun la gust si foarte usor de molfait.
Cartoful dulce contine fibre, calciu, fier, proteine + diverse alte minerale si vitamine.
La atata fier, calciu si proteine cine mai are nevoie de lactate si carne?
Azi i-au aparut niste puncte albe pe limbuta si vreo 3 bubite mici pe spate, e posibil sa fie de la mar, pentru ca acesta a fost noutatea zilei de ieri.
Dimineata: dovleac aburit si magiun
Intre mese: cateva gurite mici de suc de sfecla rosie, morcov si mar
Dupa plimbare: cartof dulce alb si castravete (preferatul lui Filip)
Noutatile zilei: dovleacul si cartoful dulce alb
Dovleacul este o sursa importanta de calciu si Vitamine A si C, fibre
Magiunul ofera calciu, fier, fibre, antioxidanti si ajuta burtica la nevoie :)
Cartoful dulce alb, nu stiu cum l-a descoperit tati, eu am dat peste el in frigider. E bun la gust si foarte usor de molfait.
Cartoful dulce contine fibre, calciu, fier, proteine + diverse alte minerale si vitamine.
La atata fier, calciu si proteine cine mai are nevoie de lactate si carne?
Azi i-au aparut niste puncte albe pe limbuta si vreo 3 bubite mici pe spate, e posibil sa fie de la mar, pentru ca acesta a fost noutatea zilei de ieri.
miercuri, 17 februarie 2010
Autodiversificare ziua 19
Mamaliguta de mei cu mar. iac! Ce combinatie am gasit si noi: cereala cel mai putin gustoasa cu fructul nepreferat :) Mie mi-a placut ce-a iesit, Filip a dus de vreo 4-5 ori la gurita si s-a hotarat ca e timpul sa ne ridicam de la masa. Am incheiat cu 2-3 inghitituri de suculet iac! (mar cu morcov). S-a strambat si la asta si gata masa. Cred ca a inghitit echivalentul a 4-5 lingurite din tot meniul, ceea ce ma multumeste. Acum pot sa spun ca i-am introdus temutul mar si sa-l observ daca are vreo reactie (poate da iritatii!).
Bineinteles ca painea mea neagra (cu seminte, nuci si miere, toate de amanat pentru el) unsa cu unt de castane (habar n-am cand i-l pot introduce) arata mult mai apetisant, dar ramanem la mancarica de bebelusi deocamdata.
Dupa somnicul de 10 am mancat amandoi portocale stand pe covor in dormitor. I-am dat cate o feliuta sa suga suculetul din ea. I-a placut mult. A observat ca poate stoarce chiar si pe pantaloni suculet si apar bulinute oranj, ce frumos! Dar cel mai bun e cand dam cu feliuta pe covor inainte de a o papa :) La fel facea si cu biscuitii :)
Dupa plimbare, a papat rosie, pastarnac/&patrunjel si dovlecel, ultimele doua fierte. Facem progrese: rosia a molfaie pana ii ramane pielita in manuta, albitura o baga in gurita, papa ce e moale si scoate partea atoasa. Dovlecelul cred ca era prea moale si prefera sa-l striveasca in manute, a dus f putin in gurita. La sfarsitul mesei i-am dat iar suc de dimineata si a mai baut cateva gurite.
Cat ii pregateam masa in bucatarie a venit si el in 4 labute si a gasit punga cu mere, cu care s-a distrat copios. Numai ca la un moment dat l-am vazut cu un mar mare si cam moale in manute si se stramba. Il gustase deja. Cred ca prefera merele intregi totusi.
Bineinteles ca painea mea neagra (cu seminte, nuci si miere, toate de amanat pentru el) unsa cu unt de castane (habar n-am cand i-l pot introduce) arata mult mai apetisant, dar ramanem la mancarica de bebelusi deocamdata.
Dupa somnicul de 10 am mancat amandoi portocale stand pe covor in dormitor. I-am dat cate o feliuta sa suga suculetul din ea. I-a placut mult. A observat ca poate stoarce chiar si pe pantaloni suculet si apar bulinute oranj, ce frumos! Dar cel mai bun e cand dam cu feliuta pe covor inainte de a o papa :) La fel facea si cu biscuitii :)
Dupa plimbare, a papat rosie, pastarnac/&patrunjel si dovlecel, ultimele doua fierte. Facem progrese: rosia a molfaie pana ii ramane pielita in manuta, albitura o baga in gurita, papa ce e moale si scoate partea atoasa. Dovlecelul cred ca era prea moale si prefera sa-l striveasca in manute, a dus f putin in gurita. La sfarsitul mesei i-am dat iar suc de dimineata si a mai baut cateva gurite.
Cat ii pregateam masa in bucatarie a venit si el in 4 labute si a gasit punga cu mere, cu care s-a distrat copios. Numai ca la un moment dat l-am vazut cu un mar mare si cam moale in manute si se stramba. Il gustase deja. Cred ca prefera merele intregi totusi.
luni, 15 februarie 2010
Autodiversificare - zilele 16-18
Ziua 16 (duminica) - dimineata para, la pranz paste de orez cu sos de rosii.
Ziua 17 (luni) - mic dejun cu cereale de ovaz si magiun si pranz cu cartof dulce si struguri albi.
Ziua 18 (marti) - cereale de ovaz cu banana dimineata, iar la linner bucati ardei rosii si verzi aburiti si un litchi. Ardeii rosii sunt in continuare foarte apreciati, iar litchi e in continuare ... alunecos. Asa ca i-am dat bucatele mici din mana mea, iar el imi prindea mana cu manuta si o ducea la gurita. Asa a mancat un litchi intreg (un pic mai mare ca un bob de strugure). I-am pus si bucatele de kiwi fara seminte pe tavita, dar era cam acrisor si le-a refuzat.
Am inceput sa-i pun mai putine sortimente la o masa, pe de o parte pentru ca mananca putin si aruncam mult (cred ca e pacat sa arunc mancare) si apoi pentru ca s-a incalzit afara si prefer sa petrecem timpul la plimbare, nu in bucatarie.
Ziua 17 (luni) - mic dejun cu cereale de ovaz si magiun si pranz cu cartof dulce si struguri albi.
Ziua 18 (marti) - cereale de ovaz cu banana dimineata, iar la linner bucati ardei rosii si verzi aburiti si un litchi. Ardeii rosii sunt in continuare foarte apreciati, iar litchi e in continuare ... alunecos. Asa ca i-am dat bucatele mici din mana mea, iar el imi prindea mana cu manuta si o ducea la gurita. Asa a mancat un litchi intreg (un pic mai mare ca un bob de strugure). I-am pus si bucatele de kiwi fara seminte pe tavita, dar era cam acrisor si le-a refuzat.
Am inceput sa-i pun mai putine sortimente la o masa, pe de o parte pentru ca mananca putin si aruncam mult (cred ca e pacat sa arunc mancare) si apoi pentru ca s-a incalzit afara si prefer sa petrecem timpul la plimbare, nu in bucatarie.
Pe olita
Azi am facut cunostinta cu olita, un fel de scaunel verde pe care il pune tati dimineata. Nu stim exact ce sa facem cu ea, dar, mai de plictiseala, mai de amuzament, prima experienta s-a incheiat victorios cu un mic pish! Bravoo!
A doua zi pe olita a fost si mai victorioasa! Tati a fost foarte happy.
Deocamdata il asezam pe olita doar dimineata, ca sa ne obisnuim cu ea. Daca in prima zi vroia sa se ridice si a ramas datorita jucariilor, in a doua zi a stat linistit fara jucarii, dar cu tati de manuta.
Ziua 3: mica victorie nu s-a lasat mult asteptata. Oare a inteles deja de ce il asezam noi pe ciudatul scaunel? Inca pandim victoria cea mare :)
Singura indicatie medicala pe care am gasit-o despre folosirea olitei este ca bebe sa stea bine in fundulet (iar Filip sta de la 5 luni).
Am intrebat-o pe mamaia si mi-a spus ca ea ne-a invatat pe toate (pe sora mea, pe mine, pe verisoara, pe mama si pe matusa) sa folosim olita de la 6 luni, iar pana la 9-10 luni stiam deja sa cerem aratand cu degetelele spre scaunelul cu pricina si nu mai faceam pe noi. Singura recomandare a mamaiei este ca am nevoie de muuulta rabdare.
Update 20 feb: ne miram si noi cat de repede s-a obisnuit cu olita. Incepem fiecare dimineata pe olita, facem ce avem de facut si ne ridicam fericiti. Azi, pentru ca ne-am trezit de doua ori de dimineata (la 5.30 si la 7.30, mami avea de scris pe blog :) ) l-am asezat de doua ori pe olita si de fiecare data am inregistrat cate o victorie.
23 feb: Azi avem o saptamana de cand baby poop s-a mutat in the potty. Ne descurcam de minune! E atat de dragut cum sta el acolo ca un om mare, abia atingand cu piciorusele covorul. Deocamdata il asezam pe olita o data pe zi, dimineata, rareori de doua ori in aceeasi zi.
A doua zi pe olita a fost si mai victorioasa! Tati a fost foarte happy.
Deocamdata il asezam pe olita doar dimineata, ca sa ne obisnuim cu ea. Daca in prima zi vroia sa se ridice si a ramas datorita jucariilor, in a doua zi a stat linistit fara jucarii, dar cu tati de manuta.
Ziua 3: mica victorie nu s-a lasat mult asteptata. Oare a inteles deja de ce il asezam noi pe ciudatul scaunel? Inca pandim victoria cea mare :)
Singura indicatie medicala pe care am gasit-o despre folosirea olitei este ca bebe sa stea bine in fundulet (iar Filip sta de la 5 luni).
Am intrebat-o pe mamaia si mi-a spus ca ea ne-a invatat pe toate (pe sora mea, pe mine, pe verisoara, pe mama si pe matusa) sa folosim olita de la 6 luni, iar pana la 9-10 luni stiam deja sa cerem aratand cu degetelele spre scaunelul cu pricina si nu mai faceam pe noi. Singura recomandare a mamaiei este ca am nevoie de muuulta rabdare.
Update 20 feb: ne miram si noi cat de repede s-a obisnuit cu olita. Incepem fiecare dimineata pe olita, facem ce avem de facut si ne ridicam fericiti. Azi, pentru ca ne-am trezit de doua ori de dimineata (la 5.30 si la 7.30, mami avea de scris pe blog :) ) l-am asezat de doua ori pe olita si de fiecare data am inregistrat cate o victorie.
23 feb: Azi avem o saptamana de cand baby poop s-a mutat in the potty. Ne descurcam de minune! E atat de dragut cum sta el acolo ca un om mare, abia atingand cu piciorusele covorul. Deocamdata il asezam pe olita o data pe zi, dimineata, rareori de doua ori in aceeasi zi.
duminică, 14 februarie 2010
Prima iesire intre copii
Prima vizita, primele prietenii.
Duminica dupa amiaza am fost in vizita la prieteni dragi cu care nu ne-am mai vazut demult. Desi era ziua unei mamici, parea o petrecere a copiilor. 6 prichindei de la 4 luni la 4 ani umpleau cu chiote si jucarii doua camere, iar printre ei, noi, adultii. Incercam sa discutam despre ce-am mai facut, dar copiii ne surprindeu cu lucruri si actiuni mai interesante.
Filip se uita curios la fiecare copil, punea cate o manuta pe ei, se intindea dupa cate o jucarie, zambea unei mamici si plangea cand ii vorbea un tatic. Erau multi oameni noi pentru el si multi copii foarte aproape de el. Pana acum a interactionat cu copiii din mediul sigur al carutului lui. Acum era intre ei.
Pentru mine era o experienta noua. Copilasi doar putin mai mari ca el puneau mana pe el (eu cu teama sa nu-l loveasca). Filip se juca cu jucariile lor (eu iar cu teama sa nu isi revendice vreun copil mai mare jucaria in vreun fel). Toti copiii erau prietenosi, interesati mai mult de cate o jucarie noua decat de ceilalti de varsta lor, parintii erau relaxati, numai eu nu stiam cat de departe de mine sa-l las. Abia in drum spre casa am constientizat aceste temeri si mi-am dat seama ca trebuie sa-i ofer libertatea de a se juca. Inca o lectie pentru mamica!
Din pacate, nu avem poze. Geanta lui bebe era atat de plina, incat tati nu a gasit aparatul.
Duminica dupa amiaza am fost in vizita la prieteni dragi cu care nu ne-am mai vazut demult. Desi era ziua unei mamici, parea o petrecere a copiilor. 6 prichindei de la 4 luni la 4 ani umpleau cu chiote si jucarii doua camere, iar printre ei, noi, adultii. Incercam sa discutam despre ce-am mai facut, dar copiii ne surprindeu cu lucruri si actiuni mai interesante.
Filip se uita curios la fiecare copil, punea cate o manuta pe ei, se intindea dupa cate o jucarie, zambea unei mamici si plangea cand ii vorbea un tatic. Erau multi oameni noi pentru el si multi copii foarte aproape de el. Pana acum a interactionat cu copiii din mediul sigur al carutului lui. Acum era intre ei.
Pentru mine era o experienta noua. Copilasi doar putin mai mari ca el puneau mana pe el (eu cu teama sa nu-l loveasca). Filip se juca cu jucariile lor (eu iar cu teama sa nu isi revendice vreun copil mai mare jucaria in vreun fel). Toti copiii erau prietenosi, interesati mai mult de cate o jucarie noua decat de ceilalti de varsta lor, parintii erau relaxati, numai eu nu stiam cat de departe de mine sa-l las. Abia in drum spre casa am constientizat aceste temeri si mi-am dat seama ca trebuie sa-i ofer libertatea de a se juca. Inca o lectie pentru mamica!
Din pacate, nu avem poze. Geanta lui bebe era atat de plina, incat tati nu a gasit aparatul.
sâmbătă, 13 februarie 2010
Mami la cinema
Cand eram insarcinata, tot auzeam du-te la film, teatru, ca dup-aia nu o sa mai poti! Dar nu aveam chef de nici un fel. Am fost de 2-3 ori la teatru si la opera si gata. In ultima vreme mi-a incoltit gandul sa ajung la un film bun. Pentru inceput ne-am luat dvd pusi pe vazut filme acasa. Nu prea ne-a iesit, pentru ca preferam sa petrecem timpul afara. Intr-o zi m-am uitat la Polar Express cu Filip langa mine. Foarte frumos filmul! Din pacate, productiile de cinema au efecte sonore puternice care trezesc&sperie copilul, iar fara sonor nu se putea pentru ca nu avea subtitrare. Asa ca acasa n-am mare spor la vazut filme.
Sambata m-am trezit pusa pe fapte mari: merg la Avatar. Am tot auzit despre el ca e impresionant,cu mesaj benefic si imagini frumoase, asa ca era pacat sa-l vad acasa cu sonorul la minim.
Dupa vizita la homeopat, prajiturele in centru pe o banca si pranz la mall, am intrat la film. Filip a ramas cu tati si cu Andi sa pape brocoli, si apoi sa se plimbe prin mall vreo 2 ore.
Am cumparat biletele intr-un zgomot asurzitor si un aer greu respirabil (in spatele nostru era accelerata o masina de curse si un tip tipa intr-un microfon despre smecheria asta) asa ca n-am inteles mare lucru din discutia cu casierul, decat ca nu mai e loc la imax si ca ne da intr-o sala normala. Am fost mirata ca la intrare am primit ochelari pentru 3D si initial am crezut ca-s pentru reclamele la celelalte filme. Dar nu, era si Avatar tot in varianta 3D. Printre reclame, am vazut promo-ul la Alice in t
ara minunilor si mi-am amintit de Bryce's first trip care a avut loc chiar cu ocazia filmarilor acestei productii. Arata captivant, sper sa vad si acest film!
In prima parte a filmului eram pe jumatate cu gandul la ce face Filip, cum se descurca tati, cat va dura filmul, intarziem la baita, etc. V. a simtit ingrijorarile mele si mi-a dat doua mesaje linistitoare, asa ca m-am relaxat si m-am bucurat de film.
Ce a facut Filip cat mami era happy la cinema? A dormit. Linistit, pe o bancuta in mall, dupa masa copioasa. Apoi s-a plimbat cu tati si cu Andi prin magazine si s-a distrat vazand atatea culori si atatea forme in jur.
Sambata m-am trezit pusa pe fapte mari: merg la Avatar. Am tot auzit despre el ca e impresionant,cu mesaj benefic si imagini frumoase, asa ca era pacat sa-l vad acasa cu sonorul la minim.
Dupa vizita la homeopat, prajiturele in centru pe o banca si pranz la mall, am intrat la film. Filip a ramas cu tati si cu Andi sa pape brocoli, si apoi sa se plimbe prin mall vreo 2 ore.
Am cumparat biletele intr-un zgomot asurzitor si un aer greu respirabil (in spatele nostru era accelerata o masina de curse si un tip tipa intr-un microfon despre smecheria asta) asa ca n-am inteles mare lucru din discutia cu casierul, decat ca nu mai e loc la imax si ca ne da intr-o sala normala. Am fost mirata ca la intrare am primit ochelari pentru 3D si initial am crezut ca-s pentru reclamele la celelalte filme. Dar nu, era si Avatar tot in varianta 3D. Printre reclame, am vazut promo-ul la Alice in t
ara minunilor si mi-am amintit de Bryce's first trip care a avut loc chiar cu ocazia filmarilor acestei productii. Arata captivant, sper sa vad si acest film!In prima parte a filmului eram pe jumatate cu gandul la ce face Filip, cum se descurca tati, cat va dura filmul, intarziem la baita, etc. V. a simtit ingrijorarile mele si mi-a dat doua mesaje linistitoare, asa ca m-am relaxat si m-am bucurat de film.
Ce a facut Filip cat mami era happy la cinema? A dormit. Linistit, pe o bancuta in mall, dupa masa copioasa. Apoi s-a plimbat cu tati si cu Andi prin magazine si s-a distrat vazand atatea culori si atatea forme in jur.
Prima masa in oras
Autodiversificare - ziua 15
Dupa vizita la homeopat, ne-am intalnit cu matusica su unchiul si ne-a dus la mall, unde mami spera sa intre la Avatar.
Am mancat toti 5 in mall, Filip a avut farfuria lui cu brocoli fiert, fara sare sau alte adaosuri. A stat la tati in brate si a mancat linistit, fara sa-l deranjeze zgomotul de fond sau lumea care se foia pe la mese.
Brocoli s-a dovedit delicios. La un moment dat eu am intrat cu Mihaela la film, iar baietii au ramas la masa sa termine de papat.
A fost bine ca a reusit sa manace singurel, pentru ca in mall Cotroceni nu exista loc pentru alaptat si ar fi trebuit sa stam in masina in parcarea subterana, unde e un miros greu de esapament si tutun, plus drumul pana la masina prin balti pana la glezne, plus intrarea si iesirea din mall unde poti taia fumul de tigara cu cutitul.
In a 15 zi de autodiversificare, la micul dejun, Filip a savurat o gustoasa mamaliguta de mei cu banana preparta de tati.Prima vizita la homeopat
Suntem sanatosi, dar curiosi. Vroiam sa vedem cum se intampla un control homeopatic si cum te poate ajuta cand ai o problema. Asta in contextul in care mie mi-a fost rau in ianuarie si niste granule homeopate m-au pus pe picioare instant. Tot in acest context eu luam bilute naturale (ricinus communis ch 5) pentru mentinerea lactatiei. Iar pentru Filip, imi doresc solutii mai naturale decat cele oferite de pediatrii (de exemplu, cand a cazut din pat si a facut vanataie, pediatra mi-a zis sa-l duc la spital, eu am preferat sa-i pun o compresa rece, apoi am aflat de gelul sau uleiul de arnica, remediu homeopat pentru vanatai si durere). Imi doream sa avem un homeopat pe care sa-l pot apela cand am nevoie.
Asa ca iata-ne sambata dimineata in cabinetul doamnei homeopat, pentru o intalnire de 2 ore si jumatate cu toti cei trei membri ai familiei. Ne-a intrebat pe rand ce mancam, cum dormim, ce visam, ce ne enerveaza, ce ne calmeaza, care nedreptate ne deranjeaza cel mai mult, cum ne manifestam la suparare, ce ne motiveaza sa fim vegetarieni (la sfarsit ne-a spus doamna ca si ea e, desi nu mai era nevoie), ce culori preferam, ce vacante, despre manifestarea credintei noastre, despre grijile si fricile noastre, dar si despre trecutul nostru medical si al familiei noastre. Semana cu o vizita la psiholog (desi n-am fost niciodata,), cred ca simpla discutie a fost utila si pentru noi, ne-a ajutat sa ne cunoastem, sa ne raspundem la niste intrebari (si unde raspunde omul mai sincer ca la dr?)
La finalul intalnirii am primit toti trei niste granule homeopate de luat, care sa ne ajute pe mai multe planuri. Eu si V le luam, lui Filip nu i le dau, pentru ca sunt doar pentru cresterea imunitatii, iar pentru asta prefer sa-l tin cat mai mult la aer si sa-i dau fructe crude. (Eu iau calcarea carbonica CH200, cate 3 pe zi, timp de o luna.) Deocamdata intrerup granulele pentru lactatie, cele noi raspund si acestei nevoi.
Despre Filip mi-a spus ca are o piele foarte curata si care nu s-a cojit in primele luni de viata datorita alimentatiei mele vegetariene. Mai auzisem eu despre niste avantaje in timpul sarcinii, dar le-am uitat. Mi-a dat niste remedii pentru el in caz ca raceste (probabil i-am creat aceasta asteptare cand a vazut ca-l scoatem fara caciulita in balcon)
Pentru raceala ne-a prescris Aconitum Napellus ch200, 3 granule pe zi, la nevoie si Lachesis 200 ch, 3 granule pe zi, la nevoie.
Asa ca iata-ne sambata dimineata in cabinetul doamnei homeopat, pentru o intalnire de 2 ore si jumatate cu toti cei trei membri ai familiei. Ne-a intrebat pe rand ce mancam, cum dormim, ce visam, ce ne enerveaza, ce ne calmeaza, care nedreptate ne deranjeaza cel mai mult, cum ne manifestam la suparare, ce ne motiveaza sa fim vegetarieni (la sfarsit ne-a spus doamna ca si ea e, desi nu mai era nevoie), ce culori preferam, ce vacante, despre manifestarea credintei noastre, despre grijile si fricile noastre, dar si despre trecutul nostru medical si al familiei noastre. Semana cu o vizita la psiholog (desi n-am fost niciodata,), cred ca simpla discutie a fost utila si pentru noi, ne-a ajutat sa ne cunoastem, sa ne raspundem la niste intrebari (si unde raspunde omul mai sincer ca la dr?)
La finalul intalnirii am primit toti trei niste granule homeopate de luat, care sa ne ajute pe mai multe planuri. Eu si V le luam, lui Filip nu i le dau, pentru ca sunt doar pentru cresterea imunitatii, iar pentru asta prefer sa-l tin cat mai mult la aer si sa-i dau fructe crude. (Eu iau calcarea carbonica CH200, cate 3 pe zi, timp de o luna.) Deocamdata intrerup granulele pentru lactatie, cele noi raspund si acestei nevoi.
Despre Filip mi-a spus ca are o piele foarte curata si care nu s-a cojit in primele luni de viata datorita alimentatiei mele vegetariene. Mai auzisem eu despre niste avantaje in timpul sarcinii, dar le-am uitat. Mi-a dat niste remedii pentru el in caz ca raceste (probabil i-am creat aceasta asteptare cand a vazut ca-l scoatem fara caciulita in balcon)
Pentru raceala ne-a prescris Aconitum Napellus ch200, 3 granule pe zi, la nevoie si Lachesis 200 ch, 3 granule pe zi, la nevoie.
vineri, 12 februarie 2010
Prima intalnire cu lingurita
Autodiversificarea - ziua 14
Mic dejun (9.30) de ovaz cu laptic de mami.
Azi am facut cunostinta cu lingurita si Filip a incercat sa pape ca mami.
Numai ca nu ar da lingurita inapoi inainte de sfarsitul mesei. Daca el papa din ea, eu de ce sa i-o iau? Nu am inca pretentia sa manance ceva cu ajutorul linguritei, dar cred ca e un exercitiu bun din cand in cand. Deocamdata nici nu are nevoie sa se hraneasca, masa e doar fun si exercitiu, o simpla completare a lapticului de la mami, asa ca ne permitem sa ne jucam cu lingurita.
La masa de pranz (4.30) sau linner, cum ii zic cand intarziem de la plimbare, a avut avocado (crud) si gulie (fiarta). Nu l-au impresionat prea tare, mai ales ca mami manca paste, care ii plac si lui Filip foarte mult. In schimb tati s-a autodiversificat cu gulia nou intrata in meniul nostru si a combinat avocado cu branza si a declarat rezultatul savuros.
Concluzia zilei: meniu comun pentru mami si bebe!
Mic dejun (9.30) de ovaz cu laptic de mami.
Azi am facut cunostinta cu lingurita si Filip a incercat sa pape ca mami.
Numai ca nu ar da lingurita inapoi inainte de sfarsitul mesei. Daca el papa din ea, eu de ce sa i-o iau? Nu am inca pretentia sa manance ceva cu ajutorul linguritei, dar cred ca e un exercitiu bun din cand in cand. Deocamdata nici nu are nevoie sa se hraneasca, masa e doar fun si exercitiu, o simpla completare a lapticului de la mami, asa ca ne permitem sa ne jucam cu lingurita.
La masa de pranz (4.30) sau linner, cum ii zic cand intarziem de la plimbare, a avut avocado (crud) si gulie (fiarta). Nu l-au impresionat prea tare, mai ales ca mami manca paste, care ii plac si lui Filip foarte mult. In schimb tati s-a autodiversificat cu gulia nou intrata in meniul nostru si a combinat avocado cu branza si a declarat rezultatul savuros.
Concluzia zilei: meniu comun pentru mami si bebe!
joi, 11 februarie 2010
Cu carutul prin troiene, 8 feb. Dupa un viscol de toata frumusetea, zapada ne-a tinut langa bloc. Filip a dormit, mami a citit din Dr Spock.Dulce somnic la zapada si la soare
(foto
st), 9 feb, vreo 7 gr.Alt somnic cu prietenul Mozi (foto dr), 10 feb, doar 0 gr.
Chestiile alea maro de pe fundal sunt bancile din parc.
11 feb, a fost cald, 5-6 gr, a plouat usor, ploaie calda ca de vara, nu ne-am indepartat de bloc din cauza de zapada umeda, dar tot a tras copilul un puiut de somn. S-a obisnuit sa doarma si neplimbat, iar eu mi-am amintit de zilele frumoase de vara si de toamna cand citeam pe cate o banca in parc. (Eu am uitat camera, so no picture, jst my memory).
In casa, doarme bine cand lasam geamul deschis la bucatarie si vine aer racoros si se aude un usor zgomot de fond.
12 feb, 8 grade, fara caciulita!!!
Partea funny: am facut pana la carut :), a cedat saracutul de el de la atatea troiene.
Autodiversificare - ziua 13
Linner: para, cartof dulce, banana, litchi
Noutati: para si fructul litchi
Eram amandoi in bucatarie, Filip in scaunul de masa, eu pregateam pranzul intarziat (dupa o plimbare in aer curat de ploaie calda ca de vara). I-am dat o bucata de para cat pregateam eu pranzul (adica bagam cartoful dulce la aburitor :) ). Filip a devorat-o imediat. N-am apucat sa-i mai pun bavetica, perna in spate, sa aduc camera sa-l filmez (nici macar rugaciunea de inceput de masa n-o facusem). Abia apucam sa tai si sa curat cate o noua bucata de para. Bine, nu inghitea el tot, scotea afara bucatile mai mari, ii mai cadeau si din manuta pentru ca strangea puternic fructul, dar in final culegea bucatele de pe tavita sau dintre piciorusele lui :)
Asa ca a papat para ca aperitiv in bucatarie, apoi cartoful dulce l-am papat amandoi la masa.
In final, cand se dadea satul, am luat o banana pentru mine si am inceput sa o desfac. Chiote si bucurii! A ramas la masa si am papat amandoi banana, el mai putin, eu mai mult.
Cat mai molfaia el la banana, eu mi-am desfacut un litchi. Ha, ceva nou! A lasat bucatica lui si a intins manuta spre a mea. A gustat si litchi, desi era destul de mic si alunecos si nu putea sa-l tina in manuta. Prima oara i l-am tinut eu la gurita sa suga din el intreg si l-a tras pe tot. M-am speriat si eu, s-a speriat si el (are samburele cat cat cel de maslina). L-a scuipat repede afara. Apoi i-am dat bucatele, din care a supt un pic. Era deja satul.
Noutati: para si fructul litchi
Eram amandoi in bucatarie, Filip in scaunul de masa, eu pregateam pranzul intarziat (dupa o plimbare in aer curat de ploaie calda ca de vara). I-am dat o bucata de para cat pregateam eu pranzul (adica bagam cartoful dulce la aburitor :) ). Filip a devorat-o imediat. N-am apucat sa-i mai pun bavetica, perna in spate, sa aduc camera sa-l filmez (nici macar rugaciunea de inceput de masa n-o facusem). Abia apucam sa tai si sa curat cate o noua bucata de para. Bine, nu inghitea el tot, scotea afara bucatile mai mari, ii mai cadeau si din manuta pentru ca strangea puternic fructul, dar in final culegea bucatele de pe tavita sau dintre piciorusele lui :)
Asa ca a papat para ca aperitiv in bucatarie, apoi cartoful dulce l-am papat amandoi la masa.
In final, cand se dadea satul, am luat o banana pentru mine si am inceput sa o desfac. Chiote si bucurii! A ramas la masa si am papat amandoi banana, el mai putin, eu mai mult.
Cat mai molfaia el la banana, eu mi-am desfacut un litchi. Ha, ceva nou! A lasat bucatica lui si a intins manuta spre a mea. A gustat si litchi, desi era destul de mic si alunecos si nu putea sa-l tina in manuta. Prima oara i l-am tinut eu la gurita sa suga din el intreg si l-a tras pe tot. M-am speriat si eu, s-a speriat si el (are samburele cat cat cel de maslina). L-a scuipat repede afara. Apoi i-am dat bucatele, din care a supt un pic. Era deja satul.
Suntem in faza in care
- dimineata sta in patutul-tarc in picioruse cate jumatate de ora si se uita la noi cum ne foim prin toata casa
- inca jumatate de ora sta in scaunul de masa in bucatarie si se uita la mine cum pregatesc micul dejun sau descopera magnetii de pe frigider
- exploreaza toata casa in 4 labute
- se tine dupa mine ca un catelus, daca ies din bucatarie si il strig vine si el lipa-lipa
- am asigurat camerele, nu mai avem lucruri pe rafturi la nivelul 0, sertarele si usile dulapurile sunt blocate; mai avem de asigurat prin baie si bucatarie, cele mai interesante zone din casa :)
- incearca sa deschida sertarele si dulapurile din bucatarie (inca n-a reusit)
- a descoperit suportul de uscat rufe si il trage la el, cred ca vrea sa-l ridice
- a pus deja mana pe galeata mopului
- orice cablu e fun
- se prinde de spatarele scaunelor
- papucii lui mami (colorati si cu talpi moi ca suzeta) sunt obiectivul nr 1
- uneori, cand ii e foame, papa un degetel ... de la picior
- salopetele il tin pe loc, chiar si cele fara talpici, am trecut la 2 piese.
- inca jumatate de ora sta in scaunul de masa in bucatarie si se uita la mine cum pregatesc micul dejun sau descopera magnetii de pe frigider
- exploreaza toata casa in 4 labute
- se tine dupa mine ca un catelus, daca ies din bucatarie si il strig vine si el lipa-lipa
- am asigurat camerele, nu mai avem lucruri pe rafturi la nivelul 0, sertarele si usile dulapurile sunt blocate; mai avem de asigurat prin baie si bucatarie, cele mai interesante zone din casa :)
- incearca sa deschida sertarele si dulapurile din bucatarie (inca n-a reusit)
- a descoperit suportul de uscat rufe si il trage la el, cred ca vrea sa-l ridice
- a pus deja mana pe galeata mopului
- orice cablu e fun
- se prinde de spatarele scaunelor
- papucii lui mami (colorati si cu talpi moi ca suzeta) sunt obiectivul nr 1
- uneori, cand ii e foame, papa un degetel ... de la picior
- salopetele il tin pe loc, chiar si cele fara talpici, am trecut la 2 piese.
Reteta biscuiti pentru bebelus de 6 luni
125 g faina de ovaz, 50 g faina de mei, 125 g faina de orez, 1 lingura ulei de masline, aprox 125 ml apa
Se amesteca bine toate ingredientele, apa se pune treptat, iar la nevoie se mai adauga. Aluatul se framanta bine pana se ia usor de pe maini. Se intinde o foaie cat mai subtire si se decupeaza biscuitii. Acestia se asaza in tava pe hartie pentru copt. Se baga la cuptor, la foc potrivit si se lasa pana se rumenesc putin, adica vreo 30 de minute.
(Reteta preluata din Copilul vegetarian, de Elena Pridie)
>Eu as adauga ca se pastreaza intr-o punga de hartie sau de plastic ca sa nu se usuce, pentru ca atunci cand i-am scos din cuptor erau foarte fragezi.
>Reteta se poate face si fara mei, cu 125 g faina de orez si 250 g faina de ovaz. Dar meiul, pe langa ca e foarte sanatos, da un gust usor sarat.
>Data viitoare cred ca voi pune pudra de roscove/carob sau suc de fructe in loc de apa, ca sa ii indulcesc.
Autodiversificare - ziua 13
Mc dejun (9): biscuiti de casa cu suculet rosu de sfecla
Noutate: biscuitii, noi ca textura si sucul din sfecla cruda (a mai papat odata fiarta)
Biscuitii i-a rupt cand in manuta, cand in gurita (a descoperit firimiturile!), i-a aruncat pe jos, a muscat bucatele maricele carora le-a dat drumul pe jos, iar la sfarstul mesei, pana sa puc eu sa strang, a redescoperit biscuitii pe parchet, de unde i-a papat incantat (ca tot da mami cu mopul cu spirt la 2 zile).
Eu sunt incantata ca a gestionat bine bucatele in gurita, desi biscuitii erau crocanti (i-am lasat in tava toata noaptea si s-au intarit). Nu a refuzat biscuitii, doar ca erau prea interesanti, mai ales inmuiati in suc rosu.
Cred ca ii plac mai mult neimbibati cu suc.
Suculetul de sfecla (usor diluat cu apa) l-a supt putin din biscuiti, iar apoi a baut si din canita cu cioc (care seamana cu o tetina, iar Filip vrea sa prinda canita doar de tetina, ca de acolo iese sucul, de ce sa duca toata cana la gurita?).
Mai avem putin pana va bea si Filip din sucul lui mami de morcovi, sfecla, telina si mar.
Biscuitii de casa i-am facut aseara, au iesit foarte gustosi, ne plac si noua, dar mai ales pasarelelor de la geam, unde pun resturile de la masa lui Filip. Unde ar mai gasi ele in zapada asta mei, ovaz si orez, fara zahar, sare si arome?
Noutate: biscuitii, noi ca textura si sucul din sfecla cruda (a mai papat odata fiarta)
Biscuitii i-a rupt cand in manuta, cand in gurita (a descoperit firimiturile!), i-a aruncat pe jos, a muscat bucatele maricele carora le-a dat drumul pe jos, iar la sfarstul mesei, pana sa puc eu sa strang, a redescoperit biscuitii pe parchet, de unde i-a papat incantat (ca tot da mami cu mopul cu spirt la 2 zile).
Eu sunt incantata ca a gestionat bine bucatele in gurita, desi biscuitii erau crocanti (i-am lasat in tava toata noaptea si s-au intarit). Nu a refuzat biscuitii, doar ca erau prea interesanti, mai ales inmuiati in suc rosu.
Cred ca ii plac mai mult neimbibati cu suc.
Suculetul de sfecla (usor diluat cu apa) l-a supt putin din biscuiti, iar apoi a baut si din canita cu cioc (care seamana cu o tetina, iar Filip vrea sa prinda canita doar de tetina, ca de acolo iese sucul, de ce sa duca toata cana la gurita?).
Mai avem putin pana va bea si Filip din sucul lui mami de morcovi, sfecla, telina si mar.
Biscuitii de casa i-am facut aseara, au iesit foarte gustosi, ne plac si noua, dar mai ales pasarelelor de la geam, unde pun resturile de la masa lui Filip. Unde ar mai gasi ele in zapada asta mei, ovaz si orez, fara zahar, sare si arome?
miercuri, 10 februarie 2010
Autodiversificare - ziua 12
Mic dejun (7.30): batoane de orez imbibate cu suc de morcovi - transformate in bucatele de orez expandat supte bine de suculet (a doua oara cand papa combinatia asta)
Pranz (12.00): brocoli aburit, kiwi fara seminte si suc de morcovi din cescuta lui de plastic
Noutate: kiwi si bautul din ceasca fara cioc (rezultat un copil cu gatut si fatuca portocalie :) )
Cina (4.30): un mango copt bine, foarte dulce si foarte alunecos.
E a doua oara cand papa mango. Si data trecuta l-a enervat ca nu putea sa-l apuce sau ii scapa repede din manuta. Asa ca l-am ajutat, ii tineam bucatile in dreptul guritei, el imi tinea mana mea ca si cum ar fi tinut mango, mai apuca si el si scapa pe jos. Am simtit cum musca din fruct cu gingiutele si ce bucati mari inghitea fara sa clipeasca!
Azi am impartit pranzul in doua. Aburisem brocoliul ca sa i-l dau dupa plimbare, dar cum eu la ora aia de obicei mananc fructe, ne-am asezat impreuna la masa. Pana la urma autodiversificarea inseamna, printre altele, includerea copilului la mesele familiei si cum noi n-am avut niciodata 3 mese distincte pe zi sau pranzuri cu ciorbe si felul doi, i-am redus si lui cantitatea de mancare de la o singura masa. Mese mai mici si mai dese, ca are burtica mica :)
Partea frumoasa, papam impreuna la tanar si nelinistit (doar eu ma uit la tv), asa cum faceam la mama acasa :) Panarama asta de film a devenit traditie de familie.
Seara, dupa baita, tati papa mere cu pofta si Filip chiu ca vrea si el! Demult tot amanam sa-i introduc marul crud, ba de teama de inec, ba de teama ca-i acid si sa nu dea iritatii, asa ca a gasit Filip momentul. A incercat tati sa-i dea din mana lui, dar Filip vroia sa tina el bucata de mar. Asa ca a papat singurel mar crud in pat, fericit nevoie mare!
Am ales filmuletul in care papa kiwi:
Pranz (12.00): brocoli aburit, kiwi fara seminte si suc de morcovi din cescuta lui de plastic
Noutate: kiwi si bautul din ceasca fara cioc (rezultat un copil cu gatut si fatuca portocalie :) )
Cina (4.30): un mango copt bine, foarte dulce si foarte alunecos.
E a doua oara cand papa mango. Si data trecuta l-a enervat ca nu putea sa-l apuce sau ii scapa repede din manuta. Asa ca l-am ajutat, ii tineam bucatile in dreptul guritei, el imi tinea mana mea ca si cum ar fi tinut mango, mai apuca si el si scapa pe jos. Am simtit cum musca din fruct cu gingiutele si ce bucati mari inghitea fara sa clipeasca!
Azi am impartit pranzul in doua. Aburisem brocoliul ca sa i-l dau dupa plimbare, dar cum eu la ora aia de obicei mananc fructe, ne-am asezat impreuna la masa. Pana la urma autodiversificarea inseamna, printre altele, includerea copilului la mesele familiei si cum noi n-am avut niciodata 3 mese distincte pe zi sau pranzuri cu ciorbe si felul doi, i-am redus si lui cantitatea de mancare de la o singura masa. Mese mai mici si mai dese, ca are burtica mica :)
Partea frumoasa, papam impreuna la tanar si nelinistit (doar eu ma uit la tv), asa cum faceam la mama acasa :) Panarama asta de film a devenit traditie de familie.
Seara, dupa baita, tati papa mere cu pofta si Filip chiu ca vrea si el! Demult tot amanam sa-i introduc marul crud, ba de teama de inec, ba de teama ca-i acid si sa nu dea iritatii, asa ca a gasit Filip momentul. A incercat tati sa-i dea din mana lui, dar Filip vroia sa tina el bucata de mar. Asa ca a papat singurel mar crud in pat, fericit nevoie mare!
Am ales filmuletul in care papa kiwi:
marți, 9 februarie 2010
Autodiversificare - ziua 11
Paste de orez bio cu sos de rosii bio
Noutate: textura de paste (a mai mancat orez sub forma de baton) si sosul de rosii (a mai gustat o data o rosie)
L-au tinut concentrat mai bine de 15 minute la masa. Nu a "vorbit", nu a ras, doar a molfait linistit bunatate de mancare. Pastele erau fierte in apa, fara condimente, iar sucul de rosii diluat cu apa si adaugat deasupra.
Cred ca voi numi masa noastra din timpul zilei linner , pentru ca o mancam intre pranz si cina. Mi-am tot propus sa mancam pranzul la pranz, dar nu ne iese mai devreme de 3. Mai sigur e la 5, pentru ca nu vrem sa pierdem frumusete de plimbare in parc in soarele pranzului.
Autodiversificare- ziua 11
Mic dejun: ovaz bio topfer amestecat cu banana
Bun, ii place. Desi nu e nimic nou nici ca gust, nici ca activitate, duce linistit la gurita vreo 10-15 minute. Mai mananc si eu de la el, e chiar foarte gustos. Spre sfarsit, i-am pus pe tavita si cateva bucatele de banana, pe care le savureaza in continuare cu maaare placere.
Ovazul imi place si mie mult, nici nu stiu cand am inceput sa cumpar ovaz integral pentru mine, dar am mereu o punga separata si adaug la mixul de cereale de dimineata. Iar dintre soiurile de lapte vegetal, tot cel de ovaz imi place cel mai mult, urmat de cel de migdale.
Initial nu aveam in plan sa incepem diversificarea cu doua mese pe zi, dar eu mananc in fiecare dimineata cereale, iar Filip ma fugarea la propriu prin pat sa bage manuta in castronul meu. Asa ca acum, mancam impreuna cereale dimineata.
luni, 8 februarie 2010
Refill, please!
Filip dormea de vreo 4 ore, iar eu ma uitam la un film. Eram in acelasi pat, el intr-un capat, eu in celalalt. Se foieste putin, se ridica in fundicul mic, deschide putin ochisorii (il deranjeaza lumina televizorului), ma ocheste si-i inchide repede la loc. Fara sa scoata vreun sunet, porneste in 4 labute catre mine. Ajunge, se urca pe mine si caut dozatoarele de laptic. Papa putin si adoarm la loc.
A doua trezire, mami la calculator. Se ridica in fundulet, deschide ochisorii, o identifica pe mami si-i zambeste cu fatuca somnoroasa. O asteapta fericit, fara sa scoata vreun sunet. Urmeaza al doilea refill. Si poate vine si mami la culcare.
A doua trezire, mami la calculator. Se ridica in fundulet, deschide ochisorii, o identifica pe mami si-i zambeste cu fatuca somnoroasa. O asteapta fericit, fara sa scoata vreun sunet. Urmeaza al doilea refill. Si poate vine si mami la culcare.
Autodiversificare - ziua 10
Pranz: pastarnac sau patrunjel (una din ele), cartof dulce, avocado, papaya
Nici o noutate
Masa scurta de vreo 10 minute incheiata cu chef de vorba si de joaca. Cel mai mult i-a placut albitura, care era si cea mai tare, ca tot suntem noi pentru prima oara singurei la masa. Dar s-a descurcat foarte bine.
Concluziile de azi:
- cand s-a hotarat sa se ridice de la masa, nu-l mai pot tenta cu nimic sa ramana
- bucatile mari odata transformate in bucati mici nu mai sunt interesante
- nu trebuie repetate doua zile la rand aceleasi alimente
Dupa ce l-am spalat pe manute si am dat bavetica jos, am inceput sa mananc eu papaya ramasa, cu Filip in brate. Numai bine ca i-am facut pofta, asa ca am mancat amandoi pana am terminat-o si pana ne-am colorat amandoi hainele in portocaliu. Sper sa nu se pateze.
De-a busilea prin toata casa
Plici, plici, doua palmute se lipesc de parchet. Le aud din bucatarie, unde pregatesc pranzul. Plici, plici, plici, plici. Pana acum se oprea in dreptul calculatorului si studia butoanele, acum inainteaza fara pauze. Paraseste camera de joaca spre un spatiu nou, neexplorat inca. Prima opriere: un raft pe care se gaseste un cos de nuiele plin cu pietre care scot un clinchet placut. Incearca sa-l traga de acolo. Fac o pauza si-l duc inapoi la jucariile lui. Plici, plici,plici,plici. De data asta depaseste calculatorul, pietrele si se opreste in pragul bucatariei. Se asaza in fundulet si imi zambeste incantat!
Autodiversificare - ziua 10
Prima masa in doi: mami si bebe
Mic dejun Filip: mamaliga de mei cu afine (acrisoare) si roscove (indulcitoare)
Noutate: afinele
Nu prea i-a placut. Cand a luat prima oara s-a strambat, apoi a mai gustat-lins-supt cel mult 10 minute. Gustul era destul de fad, usor acrisor, usor amarui (de la mei), eu am avut nevoie de borcanul de nutela ca sa mananc cu el. Ar mai putea fi si schimbarea un motiv pentru care nu a papat mai mult, e prima masa fara tati si tot prima la care mami nu mananca, doar gusta/ schiteaza (Filip si-a facut somnul de dimineata mai devreme, iar eu am mancat in timpul ala).
Macar un pic tot a inghitit el. Ma bucur ca a cunoscut afinele, un fruct foarte sanatos, dar deloc gustos (nici mie nu-mi plac).
duminică, 7 februarie 2010
Autodiversificarea noastra - ziua 9
Pranz: papaya si avocado
Noutate: papaya
I-a placut papaya mult! Este si usor de supt, moflait, asa ca a reusit sa guste fiecare bucatica. Ii mai cad in bavetica, i le punem la loc pe tavita, noroc ca avem unde sa le strangem si nu cad pe jos.
Cred ca papaya si avocado au consistenta ideala pentru autodiversificarea. Sunt moi, se topesc in gura si se inghit usor si bucatelele mai mari. Le-a mancat fara probleme, iar noi n-am avut nici o grija la masa.
La sfarsitul mesei si avocado si papaya se transformasera in bucatele mici si mai bune de mancat:
Papaya este "fructul ingerilor", adica ideal pentru ingerasii de 6 lunite :). Se mai numeste si pepenele de copac. Contine calciu, fier, magneziu, potasiu, vitamina C mai multa decat kiwi si beta-caroten mai mult decat morcovul. Sursa
Avocado - "untul vegetal" - este bogat în vitaminele A, B, C, D, E, K si are cel mai mare continut de fibre.
100 g avocado furnizeaza 15 mg vitamina C şi 1 mg fier. Sursa
Autodiversificarea noastra - ziua 9
Mic dejun de duminica
Filip: nectarina si un strop de banana pe final.
Noutate: nectarina
Noi: lapte cu roscove si cereale
Azi a descoperit nectarina, un fruct gustos, dar foarte alunecos. I-am curatat-o de coaja si i-am taiat-o bucatele. Imi aluneca si mie din maini cand o curatam. Odata descoperita pe tavita, apuc-o daca poti! La inceput a avut rabdare, dupa aceea se enerva, asa ca i-o dadeam eu in manuta. A supt-o, moflait-o, n-a lasat nici o bucatica neatinsa.
Observ ca se descurca mai bine bine cu bucatelele, cand sunt prea mari le da imediat afara. Nu accepta sa-i dam noi in gurita, da afara si apuca singur.
Am avut si banana pregatita, dar pentru ca ii placea nectarina nu i-am oferit-o pana la sfarsit, cand vroia sa se ridice. Cand a vazut banana, s-a razgandit. Nu are rabdare si incearca sa o pape din toate partile, cu tot cu coaja, rupe bucatele si incearca sa le duca la gurita. Nu stiu daca a inghitit mare lucru din banana, dar s-a bucurat de gust.
Noi ne-am autodiversificat cu lapte cu roscove, absolut gustos, fara miere sau zahar, pentru ca roscovele sunt dulci.
Nu stiu daca este efectul nectarinei, dar in timpul mesei am avut si un poop. De obicei se inrtampla dimineata devreme, inainte de masa, astazi intarziase putin, asa ca am avut un poop break in the middle of breakfast.
Mai tarziu, ne-au vizitat matusica M. si verisoara A. si le-am oferit miraculoasa bautura de roscove. Mmmm, ce le-a placut! Buna mancarica de bebelusi!
sâmbătă, 6 februarie 2010
vineri, 5 februarie 2010
In picioare in patut
In seara asta s-a ridicat pentru prima oara in picioare in patut!
Se ridica el des prin casa, dar in patut nu ma asteptam pentru ca nu are gratii, materialul este usor alunecos si nu are de ce sa se prinda. Asa ca ne-a facut o surpriza foarte placuta. I se vedeau doar ochisorii, se uita dupa noi si ne striga.
Sippy cup
Incet, incet, Filip preia controlul asupra canitei cu apa.
S-a jucat vreo 5 minute cu canita, a baut apa si ... a ragait! Ca un copil mare. Imi pare rau ca nu am prins asta pe camera.
Autodiversificarea - ziua 7
Pranz de cruditati: castravete, rosie, avocado
Noutatile zilei: castravetele si rosia
- Castravete taiat in 4 pe lung, ca sa manance din interiorul mai moale
- Rosia, taiata in 4, fara miezul cu seminte, doar partea tare
- Avocado crud, tinut in dulap vreo 2 zile ca sa se coaca bine
A savurat castravetele cu maaare placere! La un moment dat a confundat castravetele cu avocado si, cand a dat de gust, s-a strambat. I-am pus 3 bastonase pe tavita, iar la sfarsit erau bine roase. Ii place si avocado, e pe locul 2 dupa castravete. A gustat si rosia.
Am citit undeva ca diversificarea ar trebui inceputa cu alimentele la care a poftit mamica in sarcina. Ieri la masa mi-am amintit cat imi placeau castravetii cruzi anul trecut pe vremea asta. Ii mancam goi, la orice moment din zi.
E din nou cald
Ultima oara a nins de ziua lui Filip, pe 1 feb. De a doua zi a iesit soarele si s-a incalzit. Ne plimbam iar la 7-8 grade. Inca mai e zapada pe jos, se topeste treptat si din fericire nu e mocirla.
Am scapat de caciulita. Uneori ii mai pun gluga larga sau fesul subtirel, dar nu mult ca nu-i sanatos.
S-a intors si Mihaela din Anglia si ne povestea ca erau 5 grade, iar bebelusii pe strada nu aveau caciulite. Ma asteptam eu sa fie Filip infofolit, pentru ca eu la 5 grade ii pun caciulita. Inca. Dar invatam din mers.
Am revenit la cosmonautul subtire de mai bine de o saptamana. Acum purtam doar un body cu maneca scurta, o bluzita subtire si strampi pe sub el si abia asteptam sa mai dam jos din ele.
Update: dupa 5 zile a inceput iar sa ninga. Sambata am iesit cookies&cafee si niste pizza la Spring Time, am mai shopuit prin dm si Auchan cateva ore si cand am iesit era iar alb afara, iar cod de avertizare meteo, doar 0 grade, dar ninsoare continua.
Am scapat de caciulita. Uneori ii mai pun gluga larga sau fesul subtirel, dar nu mult ca nu-i sanatos.
S-a intors si Mihaela din Anglia si ne povestea ca erau 5 grade, iar bebelusii pe strada nu aveau caciulite. Ma asteptam eu sa fie Filip infofolit, pentru ca eu la 5 grade ii pun caciulita. Inca. Dar invatam din mers.
Am revenit la cosmonautul subtire de mai bine de o saptamana. Acum purtam doar un body cu maneca scurta, o bluzita subtire si strampi pe sub el si abia asteptam sa mai dam jos din ele.
Update: dupa 5 zile a inceput iar sa ninga. Sambata am iesit cookies&cafee si niste pizza la Spring Time, am mai shopuit prin dm si Auchan cateva ore si cand am iesit era iar alb afara, iar cod de avertizare meteo, doar 0 grade, dar ninsoare continua.
Sticksuri
Iata cum ne abatem noi de la planul de diversificare! Mancam niste sticksuri de secara cu putina sare de mare si ma relaxam la tanar si nelinistit. Filip m-a vazut ce fac si a intins si el manuta. Mai intai a gustat un stick, apoi i-a dat de gust si a luat mai multe. Eu credeam ca doar le suge, el chiar papa.
Asa i-am introdus secara, glutenul (continut de secara) si sarea. N-as fi vrut sa-i dau sare, dar m-am bucurat ca a stiut sa pape sticksuri, care sunt tari.
La pranz i-am pus canuta de apa pe masa si l-am lasat sa se joace mai mult ca ea, ceea ce implica si mai multa apa bauta, ca sa eliminam sarea :)
Autodiversificarea - ziua 7
Micul dejun: batoane de orez bio (luate de la plafar) cu suc de morcov si, desert, prea gustoasa banana.
Noutatile zilei sunt batoanele (textura si orezul) si sucul de morcov crud
Batoanele i-au placut, nu avea rabdare pana ii inmuiam in suculet si plangea. A facut tot efortul sa pape, nu stiu cat a inghitit, abia se obisnuia cu noua textura. Dar a supt bine din ele sucul, iar la sfarsit i-am pus restul de suc in sippy-cup si a mai baut si de acolo.
Banana e atat de buna, incat o papa cu coaja cu tot. Noi ii curatam un singur capat, el o moflaia pe toata. In final i-am dat bucatele fara coaja si le-a papat mai bine.
joi, 4 februarie 2010
Autodiversificare ziua 6
Ati vazut ce frumosi sunt ardeii?
Azi la pranz Filip a gustat doua legume noi: ardei (unul rosu, unul verde) si dovlecel. Ardeii s-au dovedit mai apetisanti decat dovlecelul, fie pentru ca aratau mai bine, fie pentru ca erau mai gustosi. I-a lins, supt. Am impresia ca dovlecelul era prea moale, poate ar fi trebuit fiert mai putin. Dar a gustat si din el. Sper sfarsitul mesei i-am pus si marul copt de dimineata. L-a ignorat din nou. E primul aliment pe care nu l-a luat de pe tavita deloc.
Imi place sa ma uit seara la inregistrarile de peste zi. Sunt atat de frumoase toate, nu stiu ce o sa fac cu atatea filmari. Cand stam la masa nu ma uit la el, doar mai trag cu coada ochiului. Fiecare isi vede de mancarica lui.
Azi a stat la masa cu noi si matusica. Stateau fata in fata, i-a zambit&vorbit putin la inceput, s-a bucurat de figura noua, dar, cand a aparut mancarea pe tavita, atentia s-a mutat spre legume.
Prima banana - blw day 6
Cred ca Filip ar scrie azi: cel mai delicios mic dejun!
I-am dat banana, cu un capat decojit si i-a placut foarte mult.
La un moment dat am zis sa incercam sa vedem cum papa banana decojita, se descurca, dar e mai dificil pentru ca e alunecoasa si o plimba pe toata tavita pana o apuca.
Dupa banana urma un mar copt, dar n-a mai fost interesat. Sau poate pur si simplu nu are nevoie de el. Daca am retinut bine (si voi verifica) in BLW* bebelusul isi alege singurel alimentele care ii fac bine si le refuza inconstient pe cele care ar putea sa-i faca probleme. Asa ca n-am insistat cu marul. Il voi pune tavita si la alta masa, daca vrea il ia, daca nu, nu.
Oricum si eu dintre banana si mar, aleg banana fara ezitare.
BLW=baby-led weaning= autodiversificarea
No more baby poop
Nu am crezut niciodata ca o sa scriu despre asta, dar odata ce esti parinte si descoperi scutecelul plin al unui nou nascut alaptat exclusiv la san, intelegi tristetea cu care incheiem noi aceasta perioada.
Azi am gasit in scutecelul absorbant (nu-i zic pampers, pentru ca noi folosim baby love) primul poop de copil mare. Este urmarea normala a diversificarii incepute acum 6 zile. La inceput au aparut doar bucatele de mancare.
Imi amintesc ca la inceput, cand nu-i cunoasteam inca programul si facea kk des, il uitam de multe ori cu orele neschimbat pentru ca nu mirosea.
Si imi mai amintesc ca dupa 3 luni, cand deja se intampla o data pe zi dimineata, daca il schimba tati intr-o zi mi se facea dor sa-l schimb eu, iar ziua urmatoare parea foarte indepartata. Imi placea sa-l spal (se spala foarte usor poop-ul de bebelus) , treptat am renuntat la servetelele umede (le foloseam doar in afara casei), acum revenim la ele.
De acum, putem incepe sa folosim si olita. Cand eram noi mici se incepea odata ce bebelusul putea sa stea in fundulet, iar Filip sta de mai bine de o luna. Stim ora la care ar fi bine sa-l asezam. Inainte de a face acest pas as vrea sa ma mai documentez despre noutatile in domeniu.
Azi am gasit in scutecelul absorbant (nu-i zic pampers, pentru ca noi folosim baby love) primul poop de copil mare. Este urmarea normala a diversificarii incepute acum 6 zile. La inceput au aparut doar bucatele de mancare.
Imi amintesc ca la inceput, cand nu-i cunoasteam inca programul si facea kk des, il uitam de multe ori cu orele neschimbat pentru ca nu mirosea.
Si imi mai amintesc ca dupa 3 luni, cand deja se intampla o data pe zi dimineata, daca il schimba tati intr-o zi mi se facea dor sa-l schimb eu, iar ziua urmatoare parea foarte indepartata. Imi placea sa-l spal (se spala foarte usor poop-ul de bebelus) , treptat am renuntat la servetelele umede (le foloseam doar in afara casei), acum revenim la ele.
De acum, putem incepe sa folosim si olita. Cand eram noi mici se incepea odata ce bebelusul putea sa stea in fundulet, iar Filip sta de mai bine de o luna. Stim ora la care ar fi bine sa-l asezam. Inainte de a face acest pas as vrea sa ma mai documentez despre noutatile in domeniu.
miercuri, 3 februarie 2010
Autodiversificare - ziua 5
Pranzul
Descoperirile zilei: sfecla rosie, patrunjelul si mararul si mango
Noutatile sunt si pentru mine, nu numai pentru Filip. Am vrut sa-i dau sfecla rosie, o sursa importanta de fier si calciu.
Noi folosim sfecla doar pentru suc, dar pentru Filip vroiam bucati pe care sa le poata apuca el cu manutele.
Asa ca am fiert-o in speranta ca se va inmuia suficient. Dupa 3-4 ore de fiert inca nu era destul de moale. Am oprit doua bucati mai moi ca sa i le dau asa, iar cu celelalte am incercat sa fac un fel de chiftelute. Le-am bagat la mixer, impreuna cu patrunjel si marar proaspat si un strop de ulei de masline si le-am maruntit. Am adaugat mamaliga de mei ca sa le lege, doar ca nu le-a legat. Probabil ar fi trebuit sa le bag si la cuptor sau sa adaug un galbenus, dar e devreme pentru el. I le-am pus pe tavita asa, fara alta preparare termica.
Asadar, pe tavita lui Filip astazi au fost: bucatele de sfecla rosie fiarta, chiftelute de sfecla. Mai tarziu, ca un fel 2, legumele de ieri, iar la desert bucatele de mango.
Din bucatelele de sfecla a supt cu indarjire. Se mai stramba din cand in cand dar le cauta iar. A supt-moflait si mazga de sfecla cu gust nou de verdeata. A redescoperit incantat avocado, albitura si brocoli, care par preferate.
Iar la final, dulcea revelatie: mango. I-am dat bucati alungite de fruct bine copt care in gurita lui aratau ca o lunga limbuta. A supt mult din ele, am fi putut sa-l lasam acolo la masa inca o ora. Sunt putin alunecoase si le mai pierdea, dar gasea repede o alta bucata.
Masa a durat ceva mai mult, cred ca am depasit 30 de min. Chiar inainte sa ne asezam la masa a papat laptic, asa ca nu-i era foame si s-a delectat cu noile gusturi si texturi.
Autodiversificarea - ziua 5
Dimineata: cereale de ovaz topfer facute cu apa, o parte amestecate cu pudra de roscove, cealalta parte cu banana
Am incercat sa amestec cerealele cu fulgi de cocos, care in punguta miroseau delicios. Am pus cam o lingurita de fulgi la o cana de apa, am fiert putin sucul ala si l-am amestecat cu cereale, dar nu aveau nici un gust de cocos, iar fulgii se simteau tari in gura. Asa ca am pastrat cerealele cu cocos pentru noi (ca tot nu aveam mic dejun de post pentru azi).
Pudra de roscove arata precum cafeaua sau cacaoa si este folosita la prajituri ca inlocuitor de cacao sau ca bautura inlocuitoare pentru cafea, de exemplu in sarcina. Si la gust seamana cu cafeau.
Roscovele (sau roscovul sau carobul) contin vitamine, calciu, proteine si fier. Am citit pe net ca sunt si bune antidiareice pentru copii, e bine de stiut.
Roscovele mai sunt numite si "salcam-miere" sau "painea Sfantului Ion". Sunt mancate de 5000 de ani; cojile de roscove au fost mancate si de Fiul Risipitor din pilda Sf Ap Luca.
"In comparatie cu ciocolata, roscova este de trei ori mai bogata in calciu, are o treime mai putine calorii si de 17 ori mai putina grasime."
Cele mai multe informatii le-am gasit aici
Am gasit pudra de roscove la plafar.
Oare la ce-mi foloseau posetele astea mari?
Joc leapsa online :) Am primit de la mqqmica de pepitutz invitatia de a-mi goli poseta pe www.
Adevarul e ca ma tot intreb de ceva vreme la ce-mi foloseau toate posetele acelea care-mi umplu dulapul din hol. Sunt prea mari, prea multe si prea goale! Acum incerc sa le gasesc un loc prin casa, cat mai departe din calea mea de mamica.
Acum car dupa mine o singura geanta, una frumoasa de bebelus cu un leut pe ea. Sta perfect pe carut, dar si pe umar. Cu ea imi duc tot arsenalul:
Dau leapsa mai departe catre Dahnah ca-s tare curioasa ce duce cu ea o mamica de mexicanca. Ehei, sa vedeti ce de idei o sa strangem despre lucruri utile pentru bebe pe care le-am putea cara cu noi!
Oare unde ajunge leapsa?
A venit de la mqqmica de pepitutz , care o primise de la ElenaElless , care a primit-o si ea de la Laura. De la mine a plecat la Dahnah, apoi la Maria, de unde a ajuns la Anuta.
Adevarul e ca ma tot intreb de ceva vreme la ce-mi foloseau toate posetele acelea care-mi umplu dulapul din hol. Sunt prea mari, prea multe si prea goale! Acum incerc sa le gasesc un loc prin casa, cat mai departe din calea mea de mamica.
Acum car dupa mine o singura geanta, una frumoasa de bebelus cu un leut pe ea. Sta perfect pe carut, dar si pe umar. Cu ea imi duc tot arsenalul:
- ursuletul Mozi, prietenul lui Filip, care face drumurile noastre cu masina mult mai linistite
- suzeta
- 2 scutecele
- servetele umede pampers
- un prosopel mititel
- aparatul foto
- o sticluta cu spirt
- cheile
- cel mai mic portofel posibil
- servetele umede si uscate pentru mine
- cele 2 telefoane mobile (am reusit sa scap de doua abonamente, pentru ca aveam 4, prea multe pt o mamica)
- o punguta cu migdale crude - portia de sanatate de care uit zilnic la plimbare
- o sticluta de apa
In perioade ploioase indes in geanta si acoperitoarea de ploaie pentru carut, iar in cele vantoase ingramadesc o paturica.
Chiar nu stiu ce purtam inainte in poseta, dar acum as mai gasi o gramada de lucruri utile de luat cu mine cand plec cu Filip. Mai greu e cand ies singura, pentru ca nu am ce pune in poseta. Doar bani, chei si telefon.Dau leapsa mai departe catre Dahnah ca-s tare curioasa ce duce cu ea o mamica de mexicanca. Ehei, sa vedeti ce de idei o sa strangem despre lucruri utile pentru bebe pe care le-am putea cara cu noi!
Oare unde ajunge leapsa?
A venit de la mqqmica de pepitutz , care o primise de la ElenaElless , care a primit-o si ea de la Laura. De la mine a plecat la Dahnah, apoi la Maria, de unde a ajuns la Anuta.
marți, 2 februarie 2010
Am schimbat pediatra
Azi a venit noua pediatra, care e de fapt un medic de familie care se ocupa mai mult de bebelusi, iar parintii ii spun pediatra. Ne-a placut de ea, probabil tot pe ea o vom chema si la controlul de 8 luni. (Ne-a zis ca dupa 6 luni, vizitele se fac o data la 2 luni). Noi oricum nici pana acum nu ne-am controlat prea mult, pentru ca nu vad rostul. Inainte de controlul de azi, Filip a mai fost vazut de pediatra pe 19 noiembrie.
De ce am cautat o noua pediatra? Pentru ca doamna la care este Filip inscris nu intelegea ca noi nu suntem de acord cu decalotarea si una-doua tragea de putzica baietelului de se incorda tot bietul de el. Imi dau seama ca medicii au si ei o viata dupa job si nu stau pe site-uri de mamici toata ziua, dar eu am citit in mai multe locuri ca decalotarea nu este buna, ultima oara saptamana trecuta pe jurnalulnostru. Doamnei medic i-am comunicat la fiecare intalnire sa lase putzica in pace, dar de fiecare data s-a intamplat la fel cu mentiunea ca "stie ea ce face". (Ei uite de-aia daca ar merge in Canada ar trebui sa mai faca odata facultatea. Ea si alte sute de pediatrii romani.)
Dar sa revin la noua pediatra.
De ce am cautat o noua pediatra? Pentru ca doamna la care este Filip inscris nu intelegea ca noi nu suntem de acord cu decalotarea si una-doua tragea de putzica baietelului de se incorda tot bietul de el. Imi dau seama ca medicii au si ei o viata dupa job si nu stau pe site-uri de mamici toata ziua, dar eu am citit in mai multe locuri ca decalotarea nu este buna, ultima oara saptamana trecuta pe jurnalulnostru. Doamnei medic i-am comunicat la fiecare intalnire sa lase putzica in pace, dar de fiecare data s-a intamplat la fel cu mentiunea ca "stie ea ce face". (Ei uite de-aia daca ar merge in Canada ar trebui sa mai faca odata facultatea. Ea si alte sute de pediatrii romani.)
Dar sa revin la noua pediatra.
- I-am aratat schema de diversificare pe care am intocmit-o. E buna.
- Mi-a placut ca nu ne-a recomandat sa-i dam supliment de fier (exista aceasta practica), dar ne-a recomandat sa il hranim cu alimente care contin fier.
- La fel, ii vom da alimente bogate in proteine, ca sa nu duca lipsa dat fiind ca nu-i dam carne. Ramane de vazut daca ii vom da vit B12 dupa 1 an, poate o gasim in vreun peste totusi. Mai cercetam noi.
- A treia masa din zi a copilului ar trebui sa fie din lactate de vaca. Eu raman la varianta laptelui matern atat cat il am. E mai potrivit decat laptele pentru vitel, chiar daca e nascut Filip in anul bivolului :)
- Daca dam peste un aliment alergen si se lasa cu alergie, renuntam la el pentru o vreme.
- Nu e nici o problema ca nu facem vaccinuri in primii doi ani de viata (si dupa aceea mai vedem), mi-a dat exemplul unor copii de tigani super sanatosi si nevaccinati.
- In caz de cazaturi/vanatai ne tratam cu ulei sau gel de arnica (homeopat)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)