vineri, 24 decembrie 2010

Cozonac pentru copii


Pentru aluat:
1 ou
1/2 kg faina (2/3 faina alba, 1/3 faina integrala spelta)
ulei - 4 linguri
drojdie (1 cub)
miere - 5 linguri
300 ml lapte, 1 lingura de unt
Umplutura: miez de nuca pisat (100 gr), 10 curmale pisate, carob (pudra de roscove) - 2 linguri, susan, esenta de rom
Deasupra: miez de nuca, susan, ou

miercuri, 22 decembrie 2010

Globurile de Craciun

Vine Craciunul! O saptamana de frumoase pregatiri, transmitem dorinte Mosului, culegem dulciuri din magazine, impodobim bradul, in curand coacem cozonacii si ne amintim de sensul crestin al sarbatorii. Oameni tristi si infrigurati, copii bolnaviori, parinti care alearga dupa doctori. Ii vad zilnic la tv, sunt zeci de strigate de ajutor pe internet. Cum sa aleaga Mosul, cum sa-si imparta darurile? Scrii cu pixul pe hartie si, cu nod in gat, treci mai departe sa pregatesti bucatele. Si ne rugam ca si acei copii si acei parinti sa aiba un Craciun fericit!

Daca fiecare glob din brad ar reprezenta cate o fapta buna facuta intr-un an, oare cate globulete am avea in pomul de Craciun?

marți, 21 decembrie 2010

Cuvinte

words don't come easy ... dar luna incep sa apara din ce in ce mai multe
nenea (turcul figurina), apte (lapte, de la tzitzi doar), copa (copac), ba-ba (baie-baie), mm (paine), pii (copii), pis, caca si mai vechile mama, tata, apa, papa, papu, tzitzi, dai, pa, am-am (ham-ham), mau (miau) si multivalentul tata (gata, tata, gheata, olita, utza)

vineri, 10 decembrie 2010

In mei tai

Am primit primul meu mei tai! Matusica-maturica lanseaza colectie de purtatoare de bebelusi si prima piesa ne-a facut-o cadou noua.

Pana acum am fost reticenta sa cumpar unul de pe internet, fara sa-l probez, fara sa-l vad exact cum arata, mai ales ca preturile sunt peste 100 de lei. Am mai cumparat un baby bag si nu era foarte comod nici pentru bebe, nici pentru mine. Doar ca matusica-maturica le face trendy si confortabile, la preturi sub 100 de lei! Yuhuu!

Mei taiul e cu totul altceva, e usor pentru mine si foarte placut pentru copil.
Imi place cum sta acolo agatat de mine si ma priveste ca un maimutel. Si mai ales imi place sa-l tin in spate, mult mai comod decat in marsupiu, pentru ca nu am bretelele in x pe piept. Iar lui ii place in spate pentru ca facem calul.

E bun in parc cand oboseste si vrea in brate, e bun pentru alaptare, e bun sa doarma acolo comod somnicul de pranz, e bun chiar si cat face mami fitness in parc. Imi place sa-l culc in mei tai la caldurica pe sub plovarul sau haina mea, iar el doarme bineeee.

joi, 9 decembrie 2010

Unde ne jucam in Bucuresti?

Zilele acestea redescoperim Bucurestiul. Cautam locuri de joaca pentru copii de 1 anisor si concluzia e ca Bucurestiul bate Doha la locuri de joaca in aer liber. Conditia e aceeasi, sa poti ajunge cu masina ziua cand e soarele sus pe cer.

Pe locul I la aventura, zbenguiala, activitati sunt Cismigiu si Herastrau (intrarea Pescarus). In Moghioros jucariile electrice si platite (trenulet, calusei, gargarite, masinute) sunt atractia, dar sunt si locuri de joaca clasice cu balansoare si topogane si doua leagane unde e mereu coada. Ne-a placut si in IOR, acolo am vazut ratuste pe lac si ne-am zbenguit intr-un playground.

Cand a fost vreme ploioasa, am intrat in locul de joaca din Cora. La prima vedere si comparat cu playgroundurile din Doha, arata mic si simplu. Dar odata intrati acolo (am intrat si eu cu el), am jost surprinsi de provocare si efect. Eu am privit uluita cum micul meu voinic urca singur scara inalta a topoganului gonflabil si cum aluneca singur la vale, cum topaia in castelul de aer si cum se arunca plin de avant in bile.

Data viitoare, ne-am propus sa ajungem in locul de joaca din Afi, loc incercat deja de prietena lui Filip si recomadat de mamica ei.

miercuri, 8 decembrie 2010

Spirulina la copii

Spirulina este o sursa bogata de proteine, grasimi polinesaturate (sanatoase), vitamine si minerale (mult calciu si fier).

Spirulina inseamna de fapt alge de mare uscate si pisate, complet vegetale, fara medicamente sau chimicale. Am citit pe internet ca japonezii introduc algele in diversificare la 7 luni, fiind mai importante decat pestele.

Am inceput sa-i dau copilului paste integrale cu alge la 8 luni, iar la 1 an sushi vegetal invelit in alge. Acum, la 1 an si 4 luni, savureaza in fiecare dimineata cate 3-4 capsule de spirulina amestecata cu ulei de struguri sau de germeni de grau. Papa amestecul cu lingurita si orice alt fel de mancare trece pe locul 2. Inca un gust sanatos cu care se obisnuieste de mic!

marți, 7 decembrie 2010

Icre pentru copii

Bogate in grasimi nesaturate, vitamine si minerale, icrele sunt alimentele de origine animala cele mai nutritive si mai putin daunatoare. (Au totusi si grasimi saturate si colesterol.)

I-am oferit prima oara icre la 1 an si 3 luni cand am ajuns in Romania si incercam sa ne pastram obiceiul de a-i oferi cat mai des.

Cum se pregatesc:
cumparam icre nepreparate care de obicei sunt sarate. Le punem la desarat peste noapte intr-un vas cu apa, schimbam apa de cateva ori, iar dimineata le scurgem cu sita de ceai si le frecam cu ulei, lamaie, miez de paine si ceapa (se poate si fara). Rezultatul este o salata delicioasa, pe care o savuram si noi acum.

Eu prefer sa-i dau icre in loc de peste, sunt hrana vie nepreparata termic si nici n-au oase. Oricum asta este si alegerea lui, refuza pestele, dar mananca icre cu pofta.

Concert pentru Alexandra

Pe 13 decembrie ne strangem toti, cu mic, cu mare la Galati la un spectacol de Crăciun realizat de copii pentru copii. Cap de afis este Maria Crăciun, o fetita de 10 ani care a uimit audienta la Festivalul de la San Remo anul acesta si s-a intors acasa cu un premiu. Apoi, va canta corul de copilasi Allegria, vor dansa trupele Estrada Copiilor si Piticot. Surpriza serii, pe care eu o astept cu mare bucurie, este recitalul la pian sustinut de Alexandra, nepotica mea si verisoara lui Filip. Vor veni sa o sustina si sa cante alaturi de ea colegii ei de la gradinita Parfumul Teilor din Galati.

Spectacolul are loc la Teatrul Dramatic Fani Tardini in Galati, de la ora 17.00.

Invitatiile se pot cumpara de la mamica Alexandrei la numarul 0755.190.470.

Banii care se vor strange din vanzarea invitatiilor vor fi folositi pentru cumpararea unei proteze bionice pentru Alexandra.


Donatii pentru proteza Alexandrei se pot face in conturile:
Titular cont : SIMA ALEXANDRA -ECATERINA
Cont LEI: RO16 BTRL 0180 1201 W067 48XX
Cont EURO: RO88 BTRL 0180 4201 W067 48XX
Cont USD: RO40 BTRL 0180 2201 W067 48XX
Banca Transilvania Sucursala Galati
Cod SWIFT: BTRLRO22GLA

luni, 6 decembrie 2010

Bomboane de Mos Niculae

Primul an in care vine Mosul. Copilul a crescut si acum are ghetute.

Traditia spune ca Mos Niculae aduce dulciuri, iar mos Craciun aduce jucarii. Si chiar asa s-a intamplat. Am gasit dimineata ghetutele pline cu bombonele dulci fara zahar ambalate in hartie rosie. Erau facute in casa din curmale, stafide, biscuiti si nuca, pisate toate. In cizmele mai mari din jur erau alte dulciuri mai mari si mai amarui, ba si cate un cidru, numai ca incet, incet am gustat toti din darurile celui mic si ne-am propus ca la anul sa fim mai cuminti.

Cand aproape ca a ajuns mosul, a trecut babuta lui seara pe la ikea si a adus cateva pahare mici si colorate pe care le-a asezat in stil castel in papuceii de casa ai micului copil. Ce de treaba si ce bucurie sa zdrangane prin toata casa, iar apoi sa bea apa in ele.

duminică, 5 decembrie 2010

Gradinita din biserica

Am ajuns in sfarsit la slujba de duminica in biserica Sfanta Vineri. Era plin ca de obicei, asa ca am urcat direct la etaj. Am gasit vreo 20 de copii de la cateva lunite pana la 5 anisori, unii se jucau pe covor, altii dormeau, unii se plimbau cu biberoanele de ceai in mana, alii stateau in pozitie de ruga, altii erau agatati cu nasucurile sub bluzele mamelor pentru putin laptic, iar peste toti un zumzait placut de voci de pitici care se armoniza placut cu cantarea Liturghiei. Pe margine, parintii ii priveau linistiti si ascultau slujba. M-am bucurat sa gasesc o atmosfera atat de frumoasa si de fireasca, ca am putut participa la slujba impreuna cu copilul, si mai ales ca am ascultat in nou vocea parintelui Iustin. 

vineri, 3 decembrie 2010

Apar maselutele

Parea ca azi are mai putina rabdare cu noi si am facut o scurta verificare a guritei. In stanga jos am simtit un coltisor de maseluta. Tati, curios si entuziat, a cautat cu privirea si zice ca stau sa apara inca 2 maselute, ba chiar 3.

Semne: i-a scazut pofta de mancare, treziri mai dese noaptea si in cand in cand scanceli, ca sa nu uitam ca e inca mic. Inca nu am folosit Orajelul, nu a parut sa aiba nevoie. Acum inteleg de ce e recomandata alaptarea pana la 2 ani, ca sa aiba puiul ce manca in perioadele de eruptie dentara.

13 decembrie: Maseluta a iesit. Stanga jos avem 4 coltisori semeti.

joi, 2 decembrie 2010

Dimineti de post

Ce surpriza frumoasa sunt diminetile astea din post. Azi 2 pere dulci, ieri un suc de ananas si unul de morovi si portocale, apoi niste musli cu lapte de orez sau crema de banane cu catina si afine. Oricate de bune as sti ca sunt, daca nu e post, tentatia cafelei cu croissant e mai mare. 

Cred ca postul e unul dintre cele mai frumoase daruri pe ni le-a lasat Dumnezeu, sa mancam gustos, natural si sanatos doua zile pe saptamana plus cateva perioade pe an.   

marți, 30 noiembrie 2010

La 1 an si 4 luni

Anul trecut pe 1 decembrie se ridica pentru prima oara in 4 labute, zambea si spunea "ee".

Anul ăsta:

- Spune "am, am" cand aude cuvantul catel sau vede vreunul

- Spune  "apă", "baie", "papu" (papuci), titi

- stie cum face curcanul, pisica, rata si calul

- papa singurel cu lingurita, lingura si furculita (uneori cu ajutor la incarcare)

- face cucu-bau cu orice textila

- papa tot soiul de oleaginoase

- de o saptamana i-am introdus icrele

- are o iepurica prietena

- ii dam capsule cu ulei de in si cu spirulina si papa continutul

- se descalta cand urca in pat

- se da singur in masinute

- apasa pedala gunoiului si arunca in cos

- canta 

- se suie pe scaun toata ziua, zice unchiul

- face ture de casa

De ziua Romaniei

Ma intreb ce fac ceilalti romani de ziua Romaniei. Oare stau si se uita si ei la Pro TV? Eu abia astept sa vad programele speciale, reportajele despre romanii in afara tarii, sa inspir aerul optimist pe care il transmite in aceasta zi. Nu sunt un fan al postului, dar odata pe an are cel mai bun program.

Mi-ar placea sa ies si sa sarbatoresc cu alti romani Romania. Numai ca pe strazi e atmosfera sumbra de razboi, defileaza tancuri si soldati cu arme si n-am nici o placere sa-i explic copilului ce e razboiul, de ce se omoara oamenii intre ei si de ce mimam asa ceva intr-o simpla zi de plimbare. Asa ca raman acasa si urmaresc cum sarbatoresc romanii din afara tarii, iar in pauze mai dau o fuga in parc sa luam gura de aer.
Edit: M-a dezamagit pro tv-ul astazi, programe triste si in reluare, iar celelalte posturi deprimante de-a dreptul, cu coroane de flori si teme de inmormantare. Afara ploua mocaneste, iar strazile sunt blocate de copaci cazuti, detasamente si tancuri.

De Sfantul Andrei

Azi il sarbatorim pe Sfantul Andrei, acel mare om care a adus crestinismul in Romania, datorita caruia noi suntem crestini si in decembrie sarbatorim nasterea Mantuitorului nostru. Din pacate, si  folosesc acest termen la propriu,  sarbatoarea crestina se pierde in umbra unor obiceiuri pagane cu usturoi pentru moroi care nu au nici o legatura cu Sfantul romanilor sau a unor petreceri publice cu slana si cascaval care, la fel, nu se potrivesc postului credintei raspandite de  marele apostol.

Ar fi atat de frumos ca de Sfantul Andrei sa-i multumim Sfantului ca a venit in Romania, ca ne-a crestinat, ca ne-a adus niste valori atat de frumoase, ca ne-a dat un rost. 

vineri, 26 noiembrie 2010

Gustari pentru un copil vegetarian

Smoothie de fructe cu avocado si ulei de masline
Se pun in blender diferite fructe: banana, caise si smochine uscate lasate la inmuiat cateva ore, pere, pepene galben, fructe de padure (se gasesc inghetata in supermarket), valorosul avocado, plin de grasimi sanatoase si ulei de masline, care face bautura cremoasa si sanatoasa.

Crema de dovleac

Se paseaza cateva bucatele de dovleac crud cu un strop de miere si ulei de masline. Iese o crema deliciosa, plina de vitamine.


Bomboane de casa

Se pun in blender ce oleaginoase avem prin casa (nuci, migdale, fistic, alune, seminte de floarea-soarelui, de dovleac, de in si de susan). Se fac pudra si se adauga fructe uscate (caise, smochine, curmale, stafide), un praf de cocos si ulei de masline. Se paseaza toate si se modeleaza cu mana bombonele rotunde care se pot acoperi cu nuca de cocos. Se pun intr-o cutiuta si se papa cu pofta la plimbare. Astfel avem un desert dulce, bomboane fara E-uri, fara coloranti, fara zahar, adevarata sursa de calciu, fier, proteine si multe vitamine.

ps: uleiul este optional, bun mai ales in anotimpul rece cand creste nevoia de grasimi.


Castane coapte sau fierte

E anotimpul castanelor si sunt atat de pline de calciu, fier si proteine, dar mai ales de vitamina C, incat ar fi pacat sa le ratam! Se cresteaza coaja ca sa nu explodeze si se baga in tava la cuptor (sau se fierb). Curate de coaja si pasate, castanele se ofera copilului de 1 an si un pic ca gustare intre mese.

marți, 23 noiembrie 2010

Despre lactate si altele la fel

Tot umbland din site in site, am dat peste argumentatia de mai jos care mi s-a parut documentata si succinta, incat sa o mai citesc si alta data. Sursa: o mamica de pe desprecopii

Sotul meu este medic nutritionist, a terminat 2 facultati, 1 in tara si alta in China. Este un om extrem de informat, este la curent cu tot ceea ce misca in materie de sanatate. Si nu zic asta pt ca e sotul meu.
Eu studiez medicina in prezent, iar impreuna studiem zilnic tot ceea ce tine de sanatate.

Al meu sot este raw vegan de 18 ani!!!
Eu doar de 1 an.
Cum sa va spun ca nici unul dintre noi nu are nici o problema de sanatate, nici chiar cea mai mica, analizele perfecte.
Va spun cu sinceritate ca nu exista nici macar un motiv pentru a consuma produse lactate sau carne.
De ce?
Pai in primul rand laptele:
Stiati ca omul este singura specie ce se hraneste cu lapte dupa ce a fost intarcat? si nu cu laptele sau ci cu laptele altei specii? Laptele de vaca de exemplu, este facut pentru vitei, nu pentru oameni. Asa este logic. Cate femei ai vazut sa alapteze o vaca de exemplu?

Ca si structura chimica, laptele de vaca este total nepotrivit omului. Nu inseamna ca daca contine calciu mult, este benefic pentru om. Ceea ce conteaza este CE elemente contine, in ce cantitati si in ce proportii in relatie cu celelalte componente chimice, pentru a forma un aliment hranitor pentru organismul uman. Ca si exemplu, raportul calciu/fosfor, pentru o absorbtie corecta, trebuie sa fie minim 1.7, iar in produsele lactate este 1, maxim 1.2. Prin urmare incorect!

Niste informatii generale ce TREBUIE stiute despre laptele de vaca, pe care medicii nu le zic:

"- Proteine 3,4-3,5 g%
- Glucide 4,5 g%, formate aproape în exclusivitate din lactoza( zaharul din lapte). Nu con#355;ine oligozaharide
- Lipide 3,5 g%
- Calorii 65 kcal%
Contine majoritatea vitaminelor si mineralelor

- Contine o mare cantitate de AA( aminoacizi) ramificati sii aromatici. Acestia reduc utilizarea proteinelor din laptele de vaca.
- Contine IgA( imunoglobulina A) si IgG( imunoglobulina G), dar nu si IgA secretor
- Slab continut enzimatic, influentand negativ digestia si absorbtia sa la sugar si la copilul mic
- b-lactoglobulina este proteina alergizanta a laptelui de vaca, implicata în :
– aparitia alergiei respiratorii la copil
– eczema
– colici abdominale rebele (chiar consumat de femeia care alapteaza)
– moartea subita
- Produce încarcarea cu amoniac a sangelui la copilul mic (nefrotoxic, neurotoxic, scazand functia cognitiva si indicele IQ)
- Fierberea determina formarea de legaturi glicozidice cu proteinele, marindu-le potentialul alergizant
Fierberea distruge 50-80% din vitamina C
Stimuleaza producerea de mucozitati la nivel nazal, bronsic si intestinal, ce maresc riscul infectios si astmatic ; se reduce astfel absorbtia principiilor alimentare, a mineralelor #351;i vitaminelor, favorizand absorbtia toxinelor
Contine HISTAMINA, principala substanta pro-alergica.
NU contine liganzi si astfel nu este impiedicata inmulirea florei patogene intestinale la sugari
Are de 2 ori mai putina galactoza decat laptele uman ; mielinizare deficitara sau intarziata a SNC( sistemul nervos central) al sugarului
Este de 3-4 ori mai bogat in saruri minerale decat laptele uman, determinand o sarcina osmotica ridicata asupra rinichiului (287 mOsm), cat si sete, alimentatie intempestiva, obezitate, diabet
Contine mult Na+ (0,5 g/l), determinand cresterea presiunii osmotice, sete (vezi mai sus)
(din 8-9 litri de lapte se obtine 1 kg de branza)
Contine 125 mg% (laptele) si 983 mg% (branza) – Calciu, dar cu biodisponibilitate inferioara
Raportul Calciu / Fosfor << nesaturati =" 1.">

Desigur ca si organismul reactioneaza. Reactia sa dupa o portie de mancare gatita este cresterea numarului de leucocite din sange!! stiti ce inseamna asta?? Infectie! Deci organismul reactioneaza ca in cazul unei infectii atunci cand introduce in noi hrana preparata, sa nu mai vorbim de carne si lactate.

Laptele scoate calciul din oase.

Orice produs animal, ca este ou, ca este lapte ca este carne, are un ph acid. Organismul uman are un ph bazic, in momentul in care bagam in noi un produs animal, organsimul incearca din rasputeri sa reechilibreze ph-ul bazic, iar asta se intampla scotand calciul din oase. De aici si atatea cazuri de osteoporoza, sa nu va mai ganditi ca au aparut din neant!!

Un galbenusul de ou contine mult mai mult colesterol decat poate ficatul nostru sa proceseze!! Fapt ce duce la solicitarea ficatului intensa si intoxicarea sangelui.
Produsele animale nu contin fibre alimentare. Lipsa de fibre alimentare, face alimentul sa stea mult in intestinul gros si sa il irite.

Absorbtia in intestin produsului animal este de 90%, prin urmare acesta detemina constipatie, avand in vedere ca doar 10% se elimina.


Membrana celulara la produsul animal, nu contine fibre celulozice, dar contine colesterol.
Astfel, ajuns in intestin, el sufera in proportie de aprox 90% , fenomenul de putrefactie. Astfel apar anumite substante cum ar fi, amoniac, putrescina, cadaverina, histamina( factor alergen) , ce au un efect iritant la nivelul intestinului. Aceste substante au molecule foarte mici si astfel intra prin circulatia portala in ficat, acesta din urma incercand sa le inactiveze, datorita faptului ca daca scapa, intoxica sangele si multe organe. Astfel, un efect este supra solicitarea ficatului.

Alta problema majora este secretia de molecule de stres catecolaminice.(animalul se zbate ca sa scape cand este prins) .
Aceasta zbatere, este data de secretia de adrenalina si noradrenalina din glandele suprarenale, care determina o forta mare de a scapa din mana agresorului. Acestea sunt niste molecule extrem de mici, nu se distrug la fierbere si penetreaza carnea animalului. Ajung in organismul nostru, prin consumarea produsului si trec, fara a fi feliate, pentru ca nu sunt de natura proteica, direct in sange. Astfel,
persoanele care consuma carne vor fi mult mai agitate, stresate, agasate, si agasante.

Laptele contine hormoni de stres de asemenea!!

Acestea sunt fapte, sunt biochimie pura, cine le ignora o face pe propria piele.

Fiica mea are aproape 1 anisor si este vegana de cand s-a nascut! Dupa ce nu a mai papat lapte de la mine, a devenit vegana. Vreau sa spun ca este un copil ce nu a avut nici macar cea mai mica durere in viata ei, Este plina de energie, vioaie, mergem la doctor in fiecare luna. doctoritei nu ii vine sa creada ca acest copil nu a pus gura pe lapte, carne, oua pana acum. Este super bine dezvoltata, foarte agera, desteapta si in primul rand sanatoasa!!

In cunostinta de cauza, recomand dieta vegana raw, asta daca vreti sa traiti pana la adanci batraneti fara boli!!


Ulei pentru iarna

Vine iarna, avem nevoie de grasimi! Nu din cele pacatoase care ingrasa, ci din cele vegetale care hranesc cu adevarat. Primele masuri: mai mult ulei presat la rece adaugat in mancare (dupa ce s-a racit) si capsule cu ulei de in, sursa de omega 3-6-9. Eu le inghit cu totul, copilul bea continutul.

luni, 22 noiembrie 2010

Frigul inseamna sanatate

Cu frigul ai doua variante: te obisnuiesti cu el sau racesti!
E concluzia la care am ajuns dupa mai multe ierni sau primaveri in care m-a lovit raceala si dupa o iarna in care m-am obisnuit treptat cu vremea de afara si am iesit sanatoasa tun din ea.
Nu poti sa pacalesti organismul ca e vara cand afara sta sa cada zapada si nici sa ascunzi copilul in spatele unui fular. Pentru ca frigul e acolo si la prima cadere a fularului, deschidere de portiera, bataie de vant, etc umple nasucul cu muci si gatul de tuse.
La fel e si cu adaptarea la caldura. Caldura in sine face rau, au trait sute de ani beduinii in desertfara aer conditionat. Insa unii incearca sa se pacaleasca in temperaturi de primavara, cand afara e vreme de toropeala. Iar pacaleala are picioare scurte si copii muciosi.
Adevaratii infrigurati (tarile din nord) nu au atatia copii raciti ca tarile din sud (Romania, Grecia, Turcia). La fel si in desert, copiii care se joaca in soarele arzator sunt mai sanatosi decat cei tinuti in case la aer conditionat.

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Povestea diversificarii

Pe vremuri, cand mamele aveau cate 9 copii si-i cresteau la tara, iar blenderele si mixerele erau doar in stadiul de proiect in America, diversificarea era un termen necunoscut. Mamele erau ocupate cu gospodaria, iar pruncii sugeau lapte de mama pana cand incepeau singuri sa ceara din bucatele de pe masa familiei, adica pe la 9-12 luni (de aici si credinta populara de a-i da copilului tot ce mananca adultii). In general, toate mamele aveau lapte pentru pruncii lor, iar daca intampla sa nu, sugarii erau alaptati de cate o vecina si astfel apareau fratii de lapte.

Copiii cresteau in curte, purtati prin bratele celor mai mari, obisnuiti cu frigul, intariti de laptele matern si de Sfanta Impartasanie duminicala, nevizitati de pediatrii si de cele mai multe ori nevaccinati.

Apoi a venit industrializarea, iar mamele au fost mutate la oras si trimise la munca. Lipsa mamelor de acasa a facut economia sa infloreasca: mamele plecau sa munceasca de la 2-4 luni, iar copiii ramaneau acasa cu suzete, biberoane, fie cu lapte de mama pompat, fie cu lapte praf, cu chimicale si zahar (si asa au aparut numeroasele cazuri de diabet). Au aparut carti si reviste pentru mame care rezervau ceva timp pentru citit si asa li s-a spus despre diversificare, un concept de bussines stralucit. Au aparut razatoare manuale, blendere, mixere, storcatoare de suc, aburitoare, dar si castronele, lingurite, bavetele, scaune de masa, cereale pasate la cutie, mancarica la borcanele un intreg arsenal pentru niste bebelusi nepregatiti sa manance altceva in afara de lapte matern si pentru mamici nepregatite sa plece de langa pruncii lor dimineata.

Mai mult, trimiterea mamelor la munca a adus cu sine noi nevoi: carutul, apoi scaunul de masina, cresele cu tot mobilierul aferent si in final medicamentele. Copiii stateau mai putin in aer curat si rece si mult in apartamente, asa ca au inceput sa raceasca mai usor, laptele praf nu dadea imunitate ca laptele matern.

Din pacate, viata la bloc, cartile si revistele, au adus si ideea de camera a copilului sau macar de patut si astfel pruncii nu mai erau aproape de mamele lor nici noaptea, iar suptul nocturn a devenit un obicei nesuferit si de inlocuit cu vreun biberon.

In acest context, diversificarea a devenit necesara si normala. Mai intai de la 6 luni, apoi mai devreme, de la 4 si chiar 2 luni. Bebelusii, prea mici sa manance cu manutele bucatele, erau hraniti cu piureuri si suculete cu lingurita, iar cand nu se saturau primeau niste lapte praf satios care sa-i faca sa doarma 3 ore ca la carte. Eu insami am papat piersicute de la 2 luni si am fost surioara de lapte cu un vitel.

Diversificarea este rezultatul industrializarii si mai putin o nevoie fireasca a bebelusilor. Cred ca evolutia naturala este aceea cand copilul cere singur si duce singur la gurita bucatele, cand poate sa le molfaie singur, cat mai tarziu la 6-9 luni, asa cum se intampla in vremea bunicilor si la fel ca in teoria autodiversificarii.


joi, 18 noiembrie 2010

In parcul bebelusiei


Am revenit in parcul nostru, locul primelor plimbari, al primelor uimiri si descoperiri, locul unde copilul acesta mare a fost bebe. Am plecat galesi la drum pe aleile cu frunze galbene, am sarit garduturile, ne-am plimbat prin iarba, am cules frunze, am fugit dupa vrabiute pe sub brazi, am luat pranzul in parc, am privit calutul, apoi in masinutele si trenuletul electric si abia dupa vreo 2 ore ne-am amintit de leagane, asa ca ne-am zbenguit si pe acolo, iar la final copilul istovit a redescoperit somnul placut in carut la aer racoros. 


marți, 16 noiembrie 2010

As vrea sa opresc timpul in loc

... sa ma bucur de copilul asta zburdalnic, vesel, frumos, curat, dornic sa-mi stea in brate si sa petrecem fiecare zi impreuna, de dimineata pana seara, iar apoi sa doarma langa mine ca un ingeras. Nu am nici o graba sa-l culc singurel, sa-l invat independent, sa-l las in grija altora, sa ma intorc la munca mea, sa-l intarc. Savurez fiecare zi si ma gandesc cat de repede va veni vremea cand va merge la scoala, cat timp pierdut sa invete rascoale si conjugari. I-as putea face eu un rezumat pentru fiecare an plictisitor de stat inchis intre pereti si am alerga la fel prin parcuri, in iarba, in leagane, in padure, pe plaja, sa descoperim natura frumoasa din jur, sa-mi arate ce-l mira si ce-i place. Si ma gandesc cu infrigurare ca intr-o zi, nu foarte departe, vine studentia, undeva departe de casa si apoi mutarea, poate plecarea in alta tara, asa cum am facut si noi, asa cum e mersul natural al lucrurilor. Si ma duc langa puiul meu, asa cum orice animal sta langa puiul lui si ii prind manuta cand mi-o intinde si-l iau in brate cand imi cere si mancam amandoi si dormim toti trei. Va avea o viata intreaga sa fie independent, acum e puiul meu.

Iar studiile arata ca exact copiii care ii au pe parinti aproape devin adulti increzatori si curajosi.

Constanta, 16 noiembrie, 15 grade. brrr
S-a dus soarele, au venit norii si ceata. E mai racoare decat in orice mall din Doha. I-am pus copilului body cu maneca lunga si un hanorac dublu de bumbac (cel portocaliu de la nasica), pantaloni, sosetele, pantofi si am pornit in parcul plin de jucarii. Avantajul e ca era mai liber si a putut alerga in voie de la un leagan la altul.
Dupa somnul dulce de pranz am luat carutul si am facut o plimbare lunga prin cartierul in care am copilarit, prin curtea scolii, prin spatele blocului, pe toate stradutele pe care le cunosc atat de bine.

Cereale de copil mare

Azi am inceput cereale noi pentru copii de 1 an si jumatate, adica Mein Musli de la Milupa, un mix de 7 cereale, 3 fructe, ceva cocos si alune, in textura potrivita pentru toddleri. Acestea vin ca o continuare fireasca pentru Milupa 7 cereale bio, pe care le papa de la 7 luni. Sunt putine cereale pentru copii fara zahar, sare, maltodextrina sau lapte praf, asa ca m-am bucurat de noua descoperire. Le alternam dimineata cu ovazul Topfer, meiul Holle si musli obisnuit pentru adulti, in care adaug seminte, migdale si fructe proaspete.

luni, 15 noiembrie 2010

Primele retete de post

Supa de mazare
Intr-o cratita fierb mazare, ceapa, radacina de patrunjel, telina, morcov. Mai tarziu adaug rosii sau bulion, ardei, conopida (3 buchetele), usturoi (3 catei).
In a doua cratita fierb lintea, iar cand e gata o scurg si adaug boabele in primul vas.
Cand sunt toate fierbe, le pasez si obtin supa-crema in care adaug fideluta mica (stelline). Mai dau o data in fiert si gata. Adaug uleiul si poate seminte de in pasate (grasimile sanatoase).

Fasole verde cu linte si cu orez
Pastaile, lintea si orezul se fierb separat. In plus, pentru sos, se mai pune un vas pe foc cu suc de rosii, ceva condimente picante indiene (daca avem), morcov, ardei si mult usturoi. Lintea se mizeaza cu sosul si se adauga ulei si seminte de in. Noul sos se toarna peste fasolea verde si se asaza in farfurie langa orez.

La plaja


Constanta, 15 noiembrie, 25 de grade
Am venit sa o vizitam pe bunica si am ajuns la plaja, la Mamaia. Am regasit nisipul in care ne-am jucat in aprilie si mai, l-am fugarit pe tati si apoi pe mami, ne-am intins la soare, am cules scoici de pe malul marii si am bagat manutele mici in apa aproape rece.
Daca e la fel de cald, maine mai mergem o data.

In parc



Imi place parcul Tabacariei de imi vine sa-l iau cu mine! Locul de joaca e mare si mereu gasim jucarii noi. Azi am descoperit jucariile electrice, care merg pe baza de fise, masinute si animalute care se invart pe modelul calusei. O incantare pentru micii plimbareti!
Pe langa leagane, casute si invartitori, mai sunt piticii de gradina (usor nesiguri, mai cad peste copii) pe care fiecare voinic ii apuca de nasuc, urechi si caciulite.

duminică, 14 noiembrie 2010

La hram

La vreo 40-50 km de Constanta se afla o manastire noua cu hramul Sfantul Apostol Filip. Am descoperit-o intamplator in urma cu 2 ani si un pic, cand era abia o constructie mica pe langa care traiau 2-3 calugari.
Azi ne-am dus acolo la hram si am descoperit o biserica frumoasa inconjurata de multime de oameni. A fost slujba lunga, frumoasa, iar la sfarsit monahii ne-au servit cu fructe si dulciuri.
Copiii zburdau care incotro pe pamantul proaspat din jur, paienjenuti mici zburau pe cate un fir, gargaritele se opreau pe noi pentru cate o statie, un cal rumega iarba sub privirea curioasa a copilului care n-a mai vazut asa animal mare. Si mirosea frumos, frumos, aer de tara, de camp, parfum de flori.

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

Lasatul seculului, carnivale

Duminica este carnaval! Adica lasam sec de dulce si intram in post.
Sarbatoarea dinaintea postului, Carnivale, lasatul de carne este atat de dulce, incat a devenit faimoasa in multe tari, mai cunoscuta decat postul in sine.
Noi o tinem cu multe prajituri cremoase de la cofetaria de sus de la Ciresica.

duminică, 7 noiembrie 2010

Istanbulul crestin

Cand vii pentru prima oara in Istanbul, te lasi prins de peisajul oriental si de obiectivele turistice promovate intens, toate de cultura si civilizatie musulmana. La a doua vizita din nou te surprind excursiile, vapoarele, povestile.

Abia la a treia vizita am descoperit ca in spatele acestor decoruri frumoase si a moscheilor marete in care sunt primiti turistii, se afla vechile biserici crestine, icoane de o frumusete rara, locuri in care s-au intamplat minuni, dar si locuri in care au fost martirizati crestinii.

Azi am fost la biserica romanilor din Istanbul, Sfanta Paraschevi (26 iulie), locul unde se intalneste comunitatea romaneasca in fiecare duminica si zi de sarbatoare. Nu e departe de zona turistica, dar destul de ascunsa de ochii trecatorilor. Am ajuns la predica, dar am fost primiti cu bucurie si invitati la masa, alaturi de ceilalti enoriasi, obicei care are loc in fiecare duminica.

Dupa slujba, parintele Sergiu si preoteasa Andreea ne-au invitat la un scurt pelerinaj in locurile sfinte. Am descoperit Vlaherne, biserica vlahilor, cantata in acatistul Acoperamantul Maicii Domnului si unde Sfanta Fecioara a facut mai multe minuni. Apoi, la mica distanta se afla Patriarhia Ecumenica, cu o frumoasa biserica unde se afla mai multe sfinte moaste, printre care ale Sfantului Ioan Gura de Aur si ale mamei Sfintilor Macabei, cea mai veche sfanta din lume.

Am ajuns apoi in zona Zeynitburnu, unde se afla Biserica Izvorul Tamaduirii, unde curge chiar un izvor cu apa sfanta, la care crestinii si musulmanii deopotriva veneau sa se vindece. Exista in apa izvorului 7 pesti mari colorati care traiesc si se reproduc in aceasta apa de sute de ani, fara a fi hraniti si ramanand tot sapte. Apoi, langa izvorul facator de minuni exista o icoana a Maicii Domnului care nu se lasa repictata. De 8 ori s-a incercat restaurarea ei si nu s-a prins vopseaua.

Ne-am oprit apoi sa vedem zidurile fostei inchisori Yedicule, unde au fost inchisi Sfintii Martiri Brancoveni. La colturi sunt turnuri inalte de caramida, cu gauri mici prin care am putut arunca o privire. E intuneric si rece. Acolo au fost inchisii Sfintii nostri pentru credinta lor.

Ne-a povestit parintele ca in zona turistica de azi, Eminonu, chiar langa podul Galata, se afla locul de martiraj, unde au fost decapitati Sfintii Brancoveni si multi altii. Acum acolo se afla un hotel si nu demult o familie cu copii mici, cazata in acel hotel, a ajuns la ei la biserica sa ceara ajutor pentru ca cei mici visau de 3 nopti foarte urat. Asta in cazul ca mai aveam vreun dubiu despre memoria locurilor.

Dar cel mai emotionant loc descoperit astazi este chiar biserica romanilor, ridicata chiar de Constantin Brancoveanu. Icoanele din biserica par ca au ochi vii si nu numai noi am simtit asta. Spunea parintele ca i-a mai spus si altcineva. In dreapta altarului se afla moastele Sfintei Arghira (30 aprilie), protectoarea croitoreselor.

Legenda spune ca era Arghira, o tanara crestina grecoiaca, a fost ceruta sa fie dusa in haremul sultanului si a refuzat. A fost inchisa timp de 17 ani in inchisoarea de femei din apropierea podului Galata, iar in timpul asta ea a cusut constant cu un singur ac si o ata scurta care nu se termina hainele pentru crestinele inchise in acelasi loc. Dupa ce a murit, oamenii au remarcat ca mormantul ei ramanea frumos si curat, iar lumanarile nu se stingeau singure.

In stanga altarului, se afla moastele Sfantului Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Cred ca pana azi am trecut nepasatoare cu gandul peste numele acestui sfant. Parintele ne-a deschis cutiuta cu mica particica. Am simtit miros de mir, exact ca acela pe care il cumparam de la biserica. Parintele ne-a spus ca de cand are acea particica de moaste, niciodata nu a uns-o cu mir sau altceva, dar cand citeste acatistul Sfantului in biserica descopera ca izvoreste mir. Am citit de multe ori despre moaste care izvorasc mir dar pana azi niciodata nu am avut cinstea si miros, sa simt. Pentru ca puiul nostru scancea (ii iese un dintisor), parintele l-a atins cu sfanta particica si a tacut imediat, plansul s-a transformat in zambet, durerea in bucurie.

Mai sunt multe biserici si locuri de valoare crestina in fostul Constantinopol. Turcii au distrus mult, dar nu tot. Multe biserici au fost transformate in moschei, dar au ramas icoanele crestine. A ramas memoria locului.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Istanbulul crestin


Am vazut aceasta harta la intrarea in Sfanta Sofia. Infatiseaza Instanbului vechi, orasul Sfantului Imparat Constantin si se vad o multime de biserici, una langa alta, printre ele case si oameni, chiar si un porc pe langa ei. Vechii turci erau crestini, mergeau la biserica si mancau porc (saracul porc!).

Ziua 2 in Istanbul

Sambata, 6 noiembrie
Deschideam ochii din cand in cand in asteptarea soarelui matinal si luminos din Doha. S-a luminat tarziu si slab.
Pe la 9, termometrul de la hotelul de peste drum arata 13 grade. La 10 cand au iesit baietii pana la croitorul din fata era bine afara, iar receptionerul spunea ca-s 20 de grade. E noros, noaptea trecuta cred ca a plouat. Ne pregatim sa iesim din nou la plimbare.

A fost cald si insorit, dar si aglomerat si galagios, poluat si plin de fum de tigara, diferit de linistea Qatarului. Orasul e plin de turisti multi, europeni, mult mai multi ca in 2008, orientati spre obiective bine stabilite, intampinati cu suveniruri tot mai diverse.
Seara, racoare, aerul miroase a iarna, e ceata alba groasa si vin rosu pe masa terasei. Filip doarme in carut.
Am alergat prin Gulhane si am adunat frunzele mari uscate cazute in iarba, apoi prin parcul de langa Sfanta Sofia, intr-o lumina alba de poveste, in sunet de apa fosnitoare. Am tropait dupa fiecare mâță iesita in cale si in final ne-am bucurat de confortul carutului, de unde se pot admira luminitele colorate care sclipesc pe strada.

vineri, 5 noiembrie 2010

Toamna la Istanbul

Iata-ne iar in Istanbul! In 2006 cand am venit prima oara ne-am placut atat de mult, incat ne-am propus sa revenim macar o data la 2 ani. In 2008 am stat o saptamana si ni s-a parut prea putin. Anul asta nici macar nu ne-am facut planuri sa venim, pur si simplu a aparut ocazia din senin, din gandurile noastre.

Am plecat la 3 dimineata din Doha, la vreo 22-25 de grade, am ajuns dimineata la Istanbul la vreo 15 grade.
Am redescoperit aerul de Romania, vremea noroasa si usor cetoasa, dar nefriguroasa. N-a fost nevoie sa scoatem hainele groase din bagaje.
Suntem pentru a treia oara in acelasi hotel, Ilkay din Cirkeci, asta da fidelitate. Nu ne-am propus sa revenim, dar e mai simplu asa. Am regasit micul dejun savuros, neschimbat.
Ne-am plimbat de la 11 la 17, am facut o tura cu vaporul, am luat castane si porumb copt de pe strada, suc de rodii si portocale buuun, simiti, noi parintii cate o cafea turceasca si cate un sandvish din port.
La pranz erau cam 20 de grade, pentru noi racoare, copilul purta un body subtire si un hanorac de bumbac. Ne obisnuim din nou cu temperaturi mai joase.

joi, 4 noiembrie 2010

O saptamana frumoasa

In seara asta am avut petrecere pe veranda. Maestrul de ceremonii si bucatar sef, vecinul italian de alaturi. Vecina italiana de sus a facut prajituri, s-a baut si vin rosu, o rarita in Qatar. La sfarsit prietenul organizator a cantat la chitara, iar ceilalti voce. Am ramas pe veranda pana tarziu cu vecinii filipino-francezi.
Ieri seara, vecina a pregatit sushi vegetarian si ne-am strans in club.
Acum 3 seri am iesit cu prietenii la un restaurant marocan si am mancat pentru prima oara cus cus original, care nu era diferit de al neu, poate doar la pret.
A fost o saptamana frumoasa care a trecut repede.

luni, 1 noiembrie 2010

Saptamana Celine Dion

Saptamana asta am o melodie care pe care o tot rulez in my mind, in my soul.
Im falling into you...

duminică, 31 octombrie 2010

Halloween vesel

Era 6 seara, intuneric afara, deschid usa sa ies cu copilul afara si se umple veranda de copii Tricks or treats! (trucuri sau tratatii). Stiam eu ceva de Hallowen, am vazut chiar si niste poze pe usile si ferestrele caselor din jur, dar cum nu aveam in plan sa sarbatoresc asa ceva, nu m-am pregatit sa primesc copiii cu bomboane.

Am ales trucurile, iar copiii au parut mai surprinsi decat mine. S-au strambat putin si mi-au intins pungutele goale. Erau 3 pungute goale deasupra pragului, apoi au mai aparut doua si inca doua si grupul era din ce in ce mai mare, pungutele din ce in ce mai multe. L-am chemat pe tati cu morcovii. Macar sa manance sanatos copiii! Au plecat toti cu zarva mare, nu pareau sa se fi suparat. Ma gandeam ca mie nu mi-ar placea ca alti parinti sa-i dea copilului meu dulciuri cu zahar si chimicale.


Cateva minute mai tarziu eram si noi afara, printre copiii costumati, ii evitam pe cei urati, ne bucuram de cei frumosi si chicoteam cu ei.


Alte minute mai tarziu am vazut in mega mart dovlecii de halloween.

sâmbătă, 30 octombrie 2010

Iarna care e ca vara

E o aglomeratie si o atmosfera de sarbatoare in oras ca la inceputul verii in Romania. Anotimpul sufocant a trecut, sunt 27 de grade dimineata si seara, vreo 45 de pranz, iar noaptea tarziu doar vreo 25. Autostrazile orasului sunt pline de masini cu geamurile deschise, din care se aude muzica, parcurile si faleza sunt pline de oameni, de copii care alearga in toate directiile, de nu stiu cum reusesc parintii sa-i urmareasca in multime. Dar de obicei mamele araboaice stau undeva pe iarba si vorbesc intre ele, iar copiii sunt la locul de joaca.

In seara asta am fost in souq cu prietenii. Micile stradute orientale erau pline de expati de toate natiile, printre ei si grupuri de arabi in alb (thoob) sau grupuri de araboaice in negru (abaya). Pe terase, expatii fumeaza shisa si se imprestie aroma de fructe parfumate, la cele mai traditionale se relaxeaza arabii la cate un ceai negru in care plutesc frunzulite de menta. Se aud tot felul de limbi, se vand suveniruri si obiecte traditionale arabesti, iar din loc in loc femeile in negru fac clatite crocante.

In fata hotelurilor unde sunt cluburi si discoteci parcarile sunt pline si e animatie mare. E interesant pentru ca in localuri au voie sa intre numai cupluri, care neaparat trebuie sa fie casatorite, ca altfel ar fi arestate si inchise. Asa ca ma mir de multimea de persoane casatorite care merg la discoteca.

vineri, 29 octombrie 2010

Cate masinute, atatea bone

Daca intri in parcul de distractii, vezi o multine de bone in masinute pentru copii mici, de 1-2 ani. Cu genunchii lipiti de gat, se invart cu copilasii pe care ii ingrijesc. Rar vezi cate o masinuta cu ocupant masiv in cearceaf alb si batic pepit rosu (tatic). Printre ei, hop si eu, cu Filip. Mare lucru daca ar face producatorii masinute cu locuri pentru bone!

Eram la masa in mall, chiar langa gardul despartitor de family section - zona unde de obicei stau araboaicele acoperite cu copiii, dar unde teoretic nu au voie barbatii singuri, cum ar fi muncitorii indieni. Filip, care de obicei gusta din toate farfuriile si face orez peste tot, de data asta era preocupat sa afle ce e dupa gardul de sticla sablata. S-a catarat ca un maimutel si ... erau copii! Multi copii care se catarau si ei pe partea cealalta si dadeau manutele peste gard.

Bineinteles, aparatul foto ne-a asteaptat acasa.

La umbra bananului batran

Dupa aproape 6 luni de locuit aici am aflat pe langa ce minuni de plante ne-am plimbat zilnic
- banani, care asta vara aveau si fructe
- aloe vera - la fiecare colt, la fiecare pas
- pomisori de citrice diferite cu frunzulite frumos mirositoare
- lemongras - care e chiar iarba si chiar miroase a lamaie. vecina imi spune ca o foloseste la supa.
- busuioc si menta in fata caselor - numai bune pe pus in mancare
- niste copacei care seamana perfect cu iasomia, inclusiv parfumul lor
- tufe cu flori colorate, fie roz, fie albe, fie galbene, seamana cu leandrii
- niste copaci umbrosi frumosi cu frunzulite mici ca pe rochita mea din copilarie
- cactusi cu fructe
- trestie de zahar, de care am vazut de vanzare si in supermarket
- si bineinteles palmierii, unii dintre ei cu curmale. Pe astia i-am recunoscut de la inceput.

Shopping la Doha

Citeam in Marhaba (un ghid-almanah pentru expatii din Doha) inainte sa venim ca una din modalitatile de petrere a timpului liber este shoppingul. Am retinut-o ca pe o activitate nelalocul ei, pentru ca jl momentul acela nu ma vedeam facand cumparaturi zilnic sau saptamanal, cu exceptia celor alimentare. Dar de cand am venit aici tot prin magazine am stat. De fiecare data ne-am trezit surprinsi de lucruri noi, mai frumoase si mai ieftine decat ne asteptam. Mi-am dat seama ca in orasul asta poti gasi orice, iar in malluri nu am avea timp sa descoperim toate magazinele inca 6 luni de acum incolo. Si nici n-am vizitat toat mallurile din Doha.
Aseara am petrecut vreo 2 ore in Sana, un magazin din City Center, unde am gasit incaltaminte pentru bebei si copii buna, frumoasa si la preturi mici. De fapt este un magazin de imbracaminte imens, unde chiar gasesti orice cauti. Din acceasi categorie e de notat Lulu pentru haine, electronice, obiecte pentru casa, dar si pentru supermarketul de jos. Si m-as intoarce oricand cu drag in Dasman, de unde ne-am cumparat tot felul de cănuțe, ceșcuțe, tăvițe si alte obiecte de bucătărie, cum acasă nu găsim. Mai avem de vizitat in City Center magazinul Max, un univers al pantofilor, de care abia acum am auzit. Parfumuri naturale am luat din Souq Waqif. Mobila frumoasa la preturi necunoscute de expati se gaseste intr-un mall de mobila de langa Souq Waqif. Am ramas surprinsa cand am fost acolo sa vad cele mai frumoase covoare pentru copii si imi aminteam de saptamana in care am cautat in Romania un covor vesel si in final am ales unul banal cu dungi colorate. De fapt, raman surprinsa mereu de varietatea maaaaare de haine si jucarii pentru copii si de preturile decente sau chiar mici. La categoria asta ne place Baby Shop. La Mothercare am descoperit preturi mici si produse pe care acasa nu le gaseam. Iar pentru cereale, paste, fainuri integrale si chestii bio este Mega Mart din The Center, langa Ramada.
Asa ca trag acum concluzia ca aveau dreptate oamenii aia sa spuna ca shoppingul este o activitate de timp liber in Doha.

joi, 28 octombrie 2010

marți, 26 octombrie 2010

De Sfantul Dimitrie

Azi este sarbatorit Sfantul Dimitrie din Salonic, Agios Dimitrios cum ii spun grecii. Maine este sarbatorit Sfantul Dimitrie al romanilor, Basarabov cum ii spunem noi. Sfantul vegetarienilor as indrazni sa-i spun, citind frumoasa lui poveste.

Doua zile de mare sarbatoare.
Pe strazile din centrul Bucurestiului rasuna atat de frumos acatistul Sfantilor. Imi amintesc din anii trecuti frumusetea acestei sarbatori, targul de icoane din piata Unirii, de unde plecam mereu cu cate ceva in punguta. Anul acesta o ascult la radio si imi amintesc frumusetea zilei cand am stat la coada, cu cate o crizantema in mana, pe dealul mitropoliei. Pana nu parcurgi acel drum, nu poti sa cunosti frumusetea ritualului.

Am citit aici cateva dintre minunile Sfantului Dimitrie.

duminică, 24 octombrie 2010

Calire la caldura

Daca anul trecut ma confruntam cu gripofobia romaneasca si ma avantam cu copilul fara caciulita pe aleile parcului, anul asta ma mir si eu de lipsa de grija in privinta racelii a altor nationalitati.

Prietena lui Filip filipino-franceza isi bea lapticul si apa scoase de la frigider! Ma trezesc uitandu-ma lung la sticla de apa aburinda ca in reclamele la bere. E ok, spune mama ei, isi reface echilibrul ionic (daca am inteles eu bine).

De fapt, asta a fost prima mea mirare cand am ajuns in Doha, copiii beau cold drinks. Si nu racesc!

Prietenei suedeze de 2 anisori ii place sa stea in casa in dezbracata. O gasim in fundulet pe gresie, cu aerul conditionat sufland 23 de grade spre ea. Eu o rog pe mama ei sa opreasca aerul pentru ca mi-e frig, desi sunt echipata si port papuci.

Copii mici si mamici umbla desculti pe gresia rece cu aerul conditionat cat mai spre rece. Pana si suedeza se mira de cat de mult racesc oamenii casele pe aici! Nu exista notiunea "bate aerul in cap" si nici "papuci de casa".

La mall vad bebelusi mici, unii poate doar de o luna, luati de parinti la cumparaturi. Dar, ca sa ajunga in mall, ies din casa (20 gr) afara (30-60 gr), urca in masina (22 gr), apoi in parcarea mallului (40-60 gr), apoi in mall (20 gr). Nimeni nu pare sa se ingrijoreze de diferentele de temperatura si nici de multimea de oameni care, vorba aia, "ar putea avea virusi".

Iar daca pana la urma se trezesc cu niste muci sau febra, viata continua la fel, cu bauturi reci, aer conditionat, fara medicamente. Daca as intreba de instrumente de scos mucii cu forta ca "batista bebelusului" chiar ca as fi luata de nebuna.

vineri, 22 octombrie 2010

Petrecere cu tema acvatica



Azi am sarbatorit-o in club pe Oceane, prietena lui Filip care a implinit un anisor acum 3 zile.

miercuri, 20 octombrie 2010

Cacaoa, buna in alaptare

In Romania se spune ca femeia care alapteaza n-ar trebui sa manance ciocolata. (De aici si depresia postnatala, as spune eu.)
In Filipine, femeia care tocmai a nascut bea o ciocolata calda ca sa aiba lapte bun si abundent.

Imi amintesc ca eu mancam ciocolata dupa nastere si ma gandeam ca e mai bun lapticul.

vineri, 15 octombrie 2010

Zi frumoasa de toamna

Ce-mi place sa stam in fata casei cu vecinii, asezati pe gresia calda si urmarind copiii la joaca! Am petrecut o dimineata frumoasa cu prietenii de alaturi, fracezul si filipineza, Filip o pupa pe fetita lor, ea il imbratisa, taticul ei nu se supara. Ne-ar placea sa-i vedem peste 10 ani.
Am stat fara nici o grija pana pe la 10.30, am intarziat la biserica, am mai prins o ora din slujba.
Dupa biserica ne-am oprit in Hyatt pentru pranz.

La 2.30 am iesit in parc, pentru prima oara ziua la pranz in Doha!





Era vreme buna, ca in Romania vara la ora 4, aproximez eu vreo 30-35 de grade. Nori frumosi decorau cerul. Erau copii multi care se jucau pe iarba, era si un grup de mamici, copii si educatori. Cupluri stateau la umbra cate unui copac.


Gata, s-a dus caldura si umezeala! A batut doua zile vantul de a agitat petalele roz pe strazi si am intrat in sezonul cu vreme placuta.

miercuri, 13 octombrie 2010

La mijloc de octombrie

Nici n-am scris bine programul oficial, ca sefuletul a decis sa-l schimbe.
Acum ne trezim la 6 (29 de gr afara), papam cereale cu fructe sau cu nuts (oleaginoase) si iesim la 7 sa ne intalnim cu prietenii, vreo 4-5 copilasi pana in 2 ani si filipinele din dotare. Dam cate o tura de satuc, apoi ne strangem toti in fata casei grecilor, unde e cel mai racoare si adie vantul. Copilasii se dau pe rand in leaganul de acolo, apoi isi probeaza unul altuia bicicletele. Dupa vreo doua ore de joaca afara si inca o vizita prin vecini, unde testam jucarii noi, ajungem acasa pe la 10-11, copilul se odihneste 1-2 ore, iar eu gatesc pranzul.
La 3-4 (33-35 de gr) grupul de tricicletisti isi da iar intalnire pe strazile compoundului. Uneori ne alaturam lor, alteori luam masina spre parc sau mall.
Vremea e superba dimineata (31-35 de grade) pana la 10 si dupa amiaza. Seara e chiar racoare 28 de grade in compound, vreo 26 de grade in parc.
Ziua bate vantul, asa numita "furtuna de nisip" care anunta schimbarea vremii, vine anotimpul racoros.

marți, 12 octombrie 2010

Fructivor

De mai bine de o luna, copilul prefera fructele, sucurile de fructe si smoothiurile (sucurile groase). Gustarile de seminte (in, susan, floarea-soarelui, dovleac) si oleaginoase (migdale, caju, fistic) sunt mereu bine primite uneori, la fel si cerealele, painea si pastele. Mancare gatita mai rar, ca nu e raw (cruda). Nu e chiar fructivor pentru ca savureaza fiecare ou fiert.
Cina ramane aceeasi, pepene rosu sau galben.

duminică, 10 octombrie 2010

Vine toamna, cad frunzele

In seara asta ne-am relaxat pe o banca in timp ce Filip culegea frunzele uscate din iarba si ni le aducea.
Nu ne-am plictisit de parcul urias, abia ne-am dat seama ca mai avem zone de vazut. Copilul alearga incantat in iarba moale. Imi place ca nu exista borduri si garduri, pot sa-l las sa zburde in voie. Nu sunt caini, e curat si sigur.
Exista aici obiceiul de a iesi in parc si a sta pe iarba, uneori la picnic, alteori doar la relaxare. Seara se petrece afara, in aer liber, nu in casa la tv.
Bebelusii locului sunt la fel de infofoliti ca aceia din Romania: botosei, paturele, salopete, uneori si caciulete la 30 de grade, ba chiar si vara cand era mult mai cald si mai umed. Oare de aici ni se trage?

sâmbătă, 9 octombrie 2010

La plaja in Simaisma

La aprox. 30 de km nord de Doha se afla un orasel mic, mic numit Simaisma. Acolo am gasit o plaja interesanta, buna pentru plimbare si pentru joaca. Am vazut crabi mici iesind de sub pietre si scoici, un nisip modelat parca in degetele unui copil, un colt cu vegetatie in mare, unde ciripeau o multime de pasarele. Ne-am bucurat de un asfintit frumos incheiat cu un cer colorat intr-un mov maroniu oriental decorat cu o semiluna parca desenata.





20 de km mai la nord este oraselul Al Khor, locul unde par ca s-au strans toate barcile de pescuit din emirat. Niste barci care arata mai degraba a corabii de pirati. Era si acolo o mica "plaja de familie" (adica muncitorii indieni nu-s primiti).


Ne-am intors acasa pe autostrada, care era foarte bine luminata, a fost cel mai simplu drum de seara intre orase.

Atentie, cămile!


joi, 7 octombrie 2010

Dimineata

Ia o portie dubla de lapte cat eu inca mai trag de somn.
Coboara incetisor din pat, aduce tricoul rosu cu portocaliu, mereu acelasi, pantaloni si sandale si le pune pe toate in pat la picioarele mele. Apoi aduce si olita, o lasa langa pat si vine sa ma anunte "Pa!" E ora de plimbare, adica 7.
Bifeaza rapid olita, nici n-am timp sa ma spal pe fata si o ia spre usa. "Pa!"
Si stam afara pana spre 9.

miercuri, 6 octombrie 2010

La joaca



Hyatt Plazza, locul de joaca pentru copii de la etaj
E vreme buna afara, dar am descoperit un loc de joaca in mall unde ne-am distrat toti 3. Nu m-am gandit eu sa ma scufund intre mingiutele colorate, dar daca e voie, cu placere.

marți, 5 octombrie 2010

Distractie in Hyatt Plazza


Am descoperit in Giant Store un carut de cumparaturi pentru copii si de aici a pornit distractia. Filip a luat carutul si a inceput serios aprovizionarea. Oprea la rafturi, alegea produse, le punea in carut si-l impingea mai departe. El serios, noi cu toata veselia. Asa am ajuns de abia asteptam sa intram in supermarket.

Tot in Hyatt am descoperit Jungle Zone, un super parc de distractii indoors. Multe masinute pentru copii mici, mountain si splash coaster pentru cei mari, s-a dat si copilul, ne-am dat si noi si abia asteptam sa ne intoarcem.

Asadar suntem in saptamana Aspire si Hyatt.

luni, 4 octombrie 2010

Parinti si copii

Dupa mult timp, ieri am iesit cu o familie de romani, cu o fetita si un baietel dragalasi cu care Filip a alergat in voie pe iarba. Pe fetita o lua in brate.

Noi ne-am intors epuizati, secatuiti de energie si dezamagiti. Si ne intrebam iar: de ce parintii romani vorbesc atat de urat cu si despre copii lor? De ce fetita aceea frumoasa si linistita este numita maimuta de taticul pe care ea il iubeste atat de mult? De ce baietelul acela zglobiu este numit nebun si obraznic? De ce copiii sunt numiti morti (de oboseala, de foame, nu conteaza), de ce trebuie sa stea cuminti in parc (si ce inseamna cuminte de fapt?) Si ca sa punem capac, am aflat in seara asta ca bataia se incepe de la 2 ani jumate, iar fetita a fost anuntata ca va fi data noua, niste straini abia intalniti. Daca i-ar fi trasmis acest gand sotiei, isi lua adio de la ciorba si dormitor conjugal.

Intalnim in fiecare zi familii de diferite nationalitati si nici una nu vorbeste atat de urat cu copiii. Poate au si ei expresii populare cu morti, nebuni, hoti, necurati, dar nu le folosec cu copiii lor. Nu-i ameninta nimeni nici cu bataia, nici cu altele. Au doar relatii normale, de iubire si respect.

duminică, 3 octombrie 2010

sâmbătă, 2 octombrie 2010

Surpriza toamnei



In seara asta am savurat racoarea in Aspire, cel mai mare parc din Doha. Auzisem demult de el, dar abia acum l-am vizitat, dupa ce am auzit ca este populat de ratuste si de pesti mari colorati.

Parcul e mare, cu multa iarba, copaci, coline, un lac, un pod mediaval, altul de apa si inca n-am apucat sa vedem tot. Copilul a fost incantat de mac-mac, din pacate mute si de pestii care veneau la mal la apa mica sa manance floricele de porumb aruncate de copiii de jur. Am incercat si noi sa hranim ratustele cu porumb fiert fara sare, dar ne-au intors spatele, pana au aparut cativa copii cu niste chipsuri cu aroma de branza. S-au invatat
si ratustele cu junk food!

Ne-a placut atat de mult noul parc, incat am sarbatorit cu o portie de laptic servit in public, ca in toate locurile in care ne-am simtit bine. Ca tot a fost azi Marea Provocare a Alaptarii!

Ziua a doua: am descoperit si ratuste macanitoare, dar si gaste, am urcat colina, ne-am intins pe iarba si inca vazut tot parcul.

vineri, 1 octombrie 2010

Inceput de octombrie la Doha

Incepe in sfarsit sa se racoreasca. Dimineata si seara e vreme placuta de plimbare 30-33 de grade, ziua tot urca pana la 50-60 de grade Celsius, dar de la 3 pm incepe sa se lase umbra si putem iesi din casa.
Asa ca dimineata dam o tura de compound de la 7 la 8 si imi propun mereu ca a
doua zi sa iesim mai devreme.
Dupa amiaza si seara e tocmai bine de plimbare, adie usor vantul, la 4.30 incepe un asfintit frumos, iar la 5.45 e deja intuneric.
Deocamdata temperatura nu a coborat deloc sub 30 de grade, nici macar noaptea si nu a plouat deloc de cand am venit.

miercuri, 29 septembrie 2010

Mamaliguta cu lapte

Un mic dejun savuros, care inlocuieste fulgii de porumb din comert, care oricat de organici ar fi, tot contin sare si zahar.
Am pus de măliguță (care la noi se numeste polenta si este italiana), apoi si de lapte de migdale (migdale+apa in blender) si am adaugat seminte de floarea-soarelui, dovleac, susan, in si caju pasate. Copilul a papat cu pofta, iar eu sunt bucuroasa ca i-am oferit calciu si grasimi sanatoase inca de dimineata.

vineri, 24 septembrie 2010

Cheful bebelusilor


In seara asta am avut petrecere in cartier. Prietenul brazilian implineste un anisor. Felicidades!


Toti copiii din cartier si mici si mari, dar mai mult mici s-au adunat in club insotiti de parinti.





Decoruri colorate, muzica de Brasil, baloane, harmalaie, topaiala. Filip a alergat incantat dupa copiii mai mari, a dansat langa dvd player, unde se auzea muzica mai bine, a desprins fluturasi si albinute de pe pereti si a plimbat cosuletul cu confeti si trompete prin toata sala.

N-a fost mancare pentru copii mici, dar am avut la pachet biscuiti si apa ca sa potolim foamea si pofta de catering si acadele si ce se mai gasea la fata locului.
Urmeaza petrecerea de 1 an a vecinei filipino-franceze care se anunta tot cu catering, dar acum stim sa luam ospat pentru bebelusi cu noi.

joi, 23 septembrie 2010

365 de biserici pe insula Eghina


Cate una pentru fiecare zi a anului.


Nu le-am numarat, este foarte posibil sa fie mai multe, iar 365 sa fie doar pe dealul de langa manastirea Sfantului Nectarie.
Sunt biserici vechi si mici, unele mai mici decat un dormitor de copii dintr-un apartament de bloc.

La tot pasul gasesti cate una, in port la coborarea de la vapor, pe plaja, langa statia de autobuz.

miercuri, 22 septembrie 2010

Icoana Maicii Domnului alaptand

Icoana se află într-una din micile bisericuțe din mănăstirea Sfântului Nectarie din Eghina.

marți, 21 septembrie 2010

România, o țară de iubit de la distanță

Mulți scriitori valoroși ne-au laudat țara în tot felul de producții literare frumoase. Scriitori școliți prin vest care au avut ocazia sa ducă dorul țării și să-i uite metehnele.
Așa și noi în zilele noastre, cât am stat in țară ne suparau una și alta, acum îi conștientizăm calitățile. Aproape ca am uitat fumul de țigară, poluarea, galagia, câinii si mamele isterice din parcuri.
Apoi, daca ar da pro tv-ul si tvr-ul pe posturile nationale programele pe care le dau pe international, cred ca ar pleca mai putini romani din tara.

De-ale locului


  • Imi place cum se usuca aici rufele in doua ore, afara la soare, in batatura de gresie. Imi amintesc cum le tineam pe sarma cate 2 zile acasa in Romania

  • Am ramas cu obiceiul asta de a scutura rufele cand le iau de la uscat, desi aici nu prea este praf. De fapt, de cand ne-am mutat in tara noua, n-am sters niciodata praful de pe mobila pentru ca nu este. Interesant pentru ca aici suntem in mijlocul desertului, nisip cu putina vegetatie, acasa ne bateau crangile copacilor in geam.

  • Serialele turcesti sunt la fel de populare aici ca in Romania. Sunt pe toate posturile locale, numai ca-s dublate si nu inteleg mare lucru.

  • Nu se simte poluarea, aerul îmbâcsit din orașele românești, deși aici singurele mijloace de transport sunt masinile și cum spuneam, vegetație mai puțină.

luni, 20 septembrie 2010

Cat de nenatural?

  • Cat de anormali am ajuns de mergem cu masina 40 de minute (deci poluam natura) si platim 10 riali/lei ca sa vada copilul rațe (la zoo), care sute de ani au crescut pe langa casa omului?

  • Din aceeasi categorie, am mers in vacanta vreo 2,5 ore dus si altele intors, cu cate 2 autobuze si un vapor, tot poluante, am platit mai bine de 20 de euro ca sa vada copilul capre, pe o insula invecinata, rezervatie naturala de capre si pauni.

  • Primul cocosel si primele gainuse vazute de Filip au fost prin gardul de fier al unei casute de pe insula. Sansa sa vedem altele e in vacanta urmatoare...

Noi, oamenii...

Suntem singura specie care tine captiva alta specie si singura specie care omoara fara sa-i fie foame. Un pic mai răi decat crocodilii?
Ma uitam ieri la țâțicile elefanțelei de la zoo, care are 58 de ani si de 45 este inchisa dupa acele gratii. Probabil ca n-a avut niciodata nici un pui sa-l alapteze, nu si-a trait si ea menirea pe acest pamant. Este inchisa fara nici un alt animal din specia ei, flamanda, intinde trompa spre oamenii care trec pe langa cusca ei in speranta ca primeste un mar.
Se spune ca cel cu cornite ne pacaleste cel mai usor sa facem rele facandu-ne sa credem ca nu-s pacate, ca e ceva normal. Se încetățenesc pacatele!

Suntem, de asemenea, singura specie care bea laptele altei specii.

duminică, 19 septembrie 2010

Un film frumos

Un film despre un "tata fericit", Parintele Mihail.
Sunr 6 parti, linkul este catre prima. Multumesc Claudiei pentru link.

sâmbătă, 18 septembrie 2010

Vacanta in Eghina





Drumul spre hotel




La taverna cu ratuste. (dr)



Culegem smochine si rodii.