marți, 30 noiembrie 2010

La 1 an si 4 luni

Anul trecut pe 1 decembrie se ridica pentru prima oara in 4 labute, zambea si spunea "ee".

Anul ăsta:

- Spune "am, am" cand aude cuvantul catel sau vede vreunul

- Spune  "apă", "baie", "papu" (papuci), titi

- stie cum face curcanul, pisica, rata si calul

- papa singurel cu lingurita, lingura si furculita (uneori cu ajutor la incarcare)

- face cucu-bau cu orice textila

- papa tot soiul de oleaginoase

- de o saptamana i-am introdus icrele

- are o iepurica prietena

- ii dam capsule cu ulei de in si cu spirulina si papa continutul

- se descalta cand urca in pat

- se da singur in masinute

- apasa pedala gunoiului si arunca in cos

- canta 

- se suie pe scaun toata ziua, zice unchiul

- face ture de casa

De ziua Romaniei

Ma intreb ce fac ceilalti romani de ziua Romaniei. Oare stau si se uita si ei la Pro TV? Eu abia astept sa vad programele speciale, reportajele despre romanii in afara tarii, sa inspir aerul optimist pe care il transmite in aceasta zi. Nu sunt un fan al postului, dar odata pe an are cel mai bun program.

Mi-ar placea sa ies si sa sarbatoresc cu alti romani Romania. Numai ca pe strazi e atmosfera sumbra de razboi, defileaza tancuri si soldati cu arme si n-am nici o placere sa-i explic copilului ce e razboiul, de ce se omoara oamenii intre ei si de ce mimam asa ceva intr-o simpla zi de plimbare. Asa ca raman acasa si urmaresc cum sarbatoresc romanii din afara tarii, iar in pauze mai dau o fuga in parc sa luam gura de aer.
Edit: M-a dezamagit pro tv-ul astazi, programe triste si in reluare, iar celelalte posturi deprimante de-a dreptul, cu coroane de flori si teme de inmormantare. Afara ploua mocaneste, iar strazile sunt blocate de copaci cazuti, detasamente si tancuri.

De Sfantul Andrei

Azi il sarbatorim pe Sfantul Andrei, acel mare om care a adus crestinismul in Romania, datorita caruia noi suntem crestini si in decembrie sarbatorim nasterea Mantuitorului nostru. Din pacate, si  folosesc acest termen la propriu,  sarbatoarea crestina se pierde in umbra unor obiceiuri pagane cu usturoi pentru moroi care nu au nici o legatura cu Sfantul romanilor sau a unor petreceri publice cu slana si cascaval care, la fel, nu se potrivesc postului credintei raspandite de  marele apostol.

Ar fi atat de frumos ca de Sfantul Andrei sa-i multumim Sfantului ca a venit in Romania, ca ne-a crestinat, ca ne-a adus niste valori atat de frumoase, ca ne-a dat un rost. 

vineri, 26 noiembrie 2010

Gustari pentru un copil vegetarian

Smoothie de fructe cu avocado si ulei de masline
Se pun in blender diferite fructe: banana, caise si smochine uscate lasate la inmuiat cateva ore, pere, pepene galben, fructe de padure (se gasesc inghetata in supermarket), valorosul avocado, plin de grasimi sanatoase si ulei de masline, care face bautura cremoasa si sanatoasa.

Crema de dovleac

Se paseaza cateva bucatele de dovleac crud cu un strop de miere si ulei de masline. Iese o crema deliciosa, plina de vitamine.


Bomboane de casa

Se pun in blender ce oleaginoase avem prin casa (nuci, migdale, fistic, alune, seminte de floarea-soarelui, de dovleac, de in si de susan). Se fac pudra si se adauga fructe uscate (caise, smochine, curmale, stafide), un praf de cocos si ulei de masline. Se paseaza toate si se modeleaza cu mana bombonele rotunde care se pot acoperi cu nuca de cocos. Se pun intr-o cutiuta si se papa cu pofta la plimbare. Astfel avem un desert dulce, bomboane fara E-uri, fara coloranti, fara zahar, adevarata sursa de calciu, fier, proteine si multe vitamine.

ps: uleiul este optional, bun mai ales in anotimpul rece cand creste nevoia de grasimi.


Castane coapte sau fierte

E anotimpul castanelor si sunt atat de pline de calciu, fier si proteine, dar mai ales de vitamina C, incat ar fi pacat sa le ratam! Se cresteaza coaja ca sa nu explodeze si se baga in tava la cuptor (sau se fierb). Curate de coaja si pasate, castanele se ofera copilului de 1 an si un pic ca gustare intre mese.

marți, 23 noiembrie 2010

Despre lactate si altele la fel

Tot umbland din site in site, am dat peste argumentatia de mai jos care mi s-a parut documentata si succinta, incat sa o mai citesc si alta data. Sursa: o mamica de pe desprecopii

Sotul meu este medic nutritionist, a terminat 2 facultati, 1 in tara si alta in China. Este un om extrem de informat, este la curent cu tot ceea ce misca in materie de sanatate. Si nu zic asta pt ca e sotul meu.
Eu studiez medicina in prezent, iar impreuna studiem zilnic tot ceea ce tine de sanatate.

Al meu sot este raw vegan de 18 ani!!!
Eu doar de 1 an.
Cum sa va spun ca nici unul dintre noi nu are nici o problema de sanatate, nici chiar cea mai mica, analizele perfecte.
Va spun cu sinceritate ca nu exista nici macar un motiv pentru a consuma produse lactate sau carne.
De ce?
Pai in primul rand laptele:
Stiati ca omul este singura specie ce se hraneste cu lapte dupa ce a fost intarcat? si nu cu laptele sau ci cu laptele altei specii? Laptele de vaca de exemplu, este facut pentru vitei, nu pentru oameni. Asa este logic. Cate femei ai vazut sa alapteze o vaca de exemplu?

Ca si structura chimica, laptele de vaca este total nepotrivit omului. Nu inseamna ca daca contine calciu mult, este benefic pentru om. Ceea ce conteaza este CE elemente contine, in ce cantitati si in ce proportii in relatie cu celelalte componente chimice, pentru a forma un aliment hranitor pentru organismul uman. Ca si exemplu, raportul calciu/fosfor, pentru o absorbtie corecta, trebuie sa fie minim 1.7, iar in produsele lactate este 1, maxim 1.2. Prin urmare incorect!

Niste informatii generale ce TREBUIE stiute despre laptele de vaca, pe care medicii nu le zic:

"- Proteine 3,4-3,5 g%
- Glucide 4,5 g%, formate aproape în exclusivitate din lactoza( zaharul din lapte). Nu con#355;ine oligozaharide
- Lipide 3,5 g%
- Calorii 65 kcal%
Contine majoritatea vitaminelor si mineralelor

- Contine o mare cantitate de AA( aminoacizi) ramificati sii aromatici. Acestia reduc utilizarea proteinelor din laptele de vaca.
- Contine IgA( imunoglobulina A) si IgG( imunoglobulina G), dar nu si IgA secretor
- Slab continut enzimatic, influentand negativ digestia si absorbtia sa la sugar si la copilul mic
- b-lactoglobulina este proteina alergizanta a laptelui de vaca, implicata în :
– aparitia alergiei respiratorii la copil
– eczema
– colici abdominale rebele (chiar consumat de femeia care alapteaza)
– moartea subita
- Produce încarcarea cu amoniac a sangelui la copilul mic (nefrotoxic, neurotoxic, scazand functia cognitiva si indicele IQ)
- Fierberea determina formarea de legaturi glicozidice cu proteinele, marindu-le potentialul alergizant
Fierberea distruge 50-80% din vitamina C
Stimuleaza producerea de mucozitati la nivel nazal, bronsic si intestinal, ce maresc riscul infectios si astmatic ; se reduce astfel absorbtia principiilor alimentare, a mineralelor #351;i vitaminelor, favorizand absorbtia toxinelor
Contine HISTAMINA, principala substanta pro-alergica.
NU contine liganzi si astfel nu este impiedicata inmulirea florei patogene intestinale la sugari
Are de 2 ori mai putina galactoza decat laptele uman ; mielinizare deficitara sau intarziata a SNC( sistemul nervos central) al sugarului
Este de 3-4 ori mai bogat in saruri minerale decat laptele uman, determinand o sarcina osmotica ridicata asupra rinichiului (287 mOsm), cat si sete, alimentatie intempestiva, obezitate, diabet
Contine mult Na+ (0,5 g/l), determinand cresterea presiunii osmotice, sete (vezi mai sus)
(din 8-9 litri de lapte se obtine 1 kg de branza)
Contine 125 mg% (laptele) si 983 mg% (branza) – Calciu, dar cu biodisponibilitate inferioara
Raportul Calciu / Fosfor << nesaturati =" 1.">

Desigur ca si organismul reactioneaza. Reactia sa dupa o portie de mancare gatita este cresterea numarului de leucocite din sange!! stiti ce inseamna asta?? Infectie! Deci organismul reactioneaza ca in cazul unei infectii atunci cand introduce in noi hrana preparata, sa nu mai vorbim de carne si lactate.

Laptele scoate calciul din oase.

Orice produs animal, ca este ou, ca este lapte ca este carne, are un ph acid. Organismul uman are un ph bazic, in momentul in care bagam in noi un produs animal, organsimul incearca din rasputeri sa reechilibreze ph-ul bazic, iar asta se intampla scotand calciul din oase. De aici si atatea cazuri de osteoporoza, sa nu va mai ganditi ca au aparut din neant!!

Un galbenusul de ou contine mult mai mult colesterol decat poate ficatul nostru sa proceseze!! Fapt ce duce la solicitarea ficatului intensa si intoxicarea sangelui.
Produsele animale nu contin fibre alimentare. Lipsa de fibre alimentare, face alimentul sa stea mult in intestinul gros si sa il irite.

Absorbtia in intestin produsului animal este de 90%, prin urmare acesta detemina constipatie, avand in vedere ca doar 10% se elimina.


Membrana celulara la produsul animal, nu contine fibre celulozice, dar contine colesterol.
Astfel, ajuns in intestin, el sufera in proportie de aprox 90% , fenomenul de putrefactie. Astfel apar anumite substante cum ar fi, amoniac, putrescina, cadaverina, histamina( factor alergen) , ce au un efect iritant la nivelul intestinului. Aceste substante au molecule foarte mici si astfel intra prin circulatia portala in ficat, acesta din urma incercand sa le inactiveze, datorita faptului ca daca scapa, intoxica sangele si multe organe. Astfel, un efect este supra solicitarea ficatului.

Alta problema majora este secretia de molecule de stres catecolaminice.(animalul se zbate ca sa scape cand este prins) .
Aceasta zbatere, este data de secretia de adrenalina si noradrenalina din glandele suprarenale, care determina o forta mare de a scapa din mana agresorului. Acestea sunt niste molecule extrem de mici, nu se distrug la fierbere si penetreaza carnea animalului. Ajung in organismul nostru, prin consumarea produsului si trec, fara a fi feliate, pentru ca nu sunt de natura proteica, direct in sange. Astfel,
persoanele care consuma carne vor fi mult mai agitate, stresate, agasate, si agasante.

Laptele contine hormoni de stres de asemenea!!

Acestea sunt fapte, sunt biochimie pura, cine le ignora o face pe propria piele.

Fiica mea are aproape 1 anisor si este vegana de cand s-a nascut! Dupa ce nu a mai papat lapte de la mine, a devenit vegana. Vreau sa spun ca este un copil ce nu a avut nici macar cea mai mica durere in viata ei, Este plina de energie, vioaie, mergem la doctor in fiecare luna. doctoritei nu ii vine sa creada ca acest copil nu a pus gura pe lapte, carne, oua pana acum. Este super bine dezvoltata, foarte agera, desteapta si in primul rand sanatoasa!!

In cunostinta de cauza, recomand dieta vegana raw, asta daca vreti sa traiti pana la adanci batraneti fara boli!!


Ulei pentru iarna

Vine iarna, avem nevoie de grasimi! Nu din cele pacatoase care ingrasa, ci din cele vegetale care hranesc cu adevarat. Primele masuri: mai mult ulei presat la rece adaugat in mancare (dupa ce s-a racit) si capsule cu ulei de in, sursa de omega 3-6-9. Eu le inghit cu totul, copilul bea continutul.

luni, 22 noiembrie 2010

Frigul inseamna sanatate

Cu frigul ai doua variante: te obisnuiesti cu el sau racesti!
E concluzia la care am ajuns dupa mai multe ierni sau primaveri in care m-a lovit raceala si dupa o iarna in care m-am obisnuit treptat cu vremea de afara si am iesit sanatoasa tun din ea.
Nu poti sa pacalesti organismul ca e vara cand afara sta sa cada zapada si nici sa ascunzi copilul in spatele unui fular. Pentru ca frigul e acolo si la prima cadere a fularului, deschidere de portiera, bataie de vant, etc umple nasucul cu muci si gatul de tuse.
La fel e si cu adaptarea la caldura. Caldura in sine face rau, au trait sute de ani beduinii in desertfara aer conditionat. Insa unii incearca sa se pacaleasca in temperaturi de primavara, cand afara e vreme de toropeala. Iar pacaleala are picioare scurte si copii muciosi.
Adevaratii infrigurati (tarile din nord) nu au atatia copii raciti ca tarile din sud (Romania, Grecia, Turcia). La fel si in desert, copiii care se joaca in soarele arzator sunt mai sanatosi decat cei tinuti in case la aer conditionat.

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Povestea diversificarii

Pe vremuri, cand mamele aveau cate 9 copii si-i cresteau la tara, iar blenderele si mixerele erau doar in stadiul de proiect in America, diversificarea era un termen necunoscut. Mamele erau ocupate cu gospodaria, iar pruncii sugeau lapte de mama pana cand incepeau singuri sa ceara din bucatele de pe masa familiei, adica pe la 9-12 luni (de aici si credinta populara de a-i da copilului tot ce mananca adultii). In general, toate mamele aveau lapte pentru pruncii lor, iar daca intampla sa nu, sugarii erau alaptati de cate o vecina si astfel apareau fratii de lapte.

Copiii cresteau in curte, purtati prin bratele celor mai mari, obisnuiti cu frigul, intariti de laptele matern si de Sfanta Impartasanie duminicala, nevizitati de pediatrii si de cele mai multe ori nevaccinati.

Apoi a venit industrializarea, iar mamele au fost mutate la oras si trimise la munca. Lipsa mamelor de acasa a facut economia sa infloreasca: mamele plecau sa munceasca de la 2-4 luni, iar copiii ramaneau acasa cu suzete, biberoane, fie cu lapte de mama pompat, fie cu lapte praf, cu chimicale si zahar (si asa au aparut numeroasele cazuri de diabet). Au aparut carti si reviste pentru mame care rezervau ceva timp pentru citit si asa li s-a spus despre diversificare, un concept de bussines stralucit. Au aparut razatoare manuale, blendere, mixere, storcatoare de suc, aburitoare, dar si castronele, lingurite, bavetele, scaune de masa, cereale pasate la cutie, mancarica la borcanele un intreg arsenal pentru niste bebelusi nepregatiti sa manance altceva in afara de lapte matern si pentru mamici nepregatite sa plece de langa pruncii lor dimineata.

Mai mult, trimiterea mamelor la munca a adus cu sine noi nevoi: carutul, apoi scaunul de masina, cresele cu tot mobilierul aferent si in final medicamentele. Copiii stateau mai putin in aer curat si rece si mult in apartamente, asa ca au inceput sa raceasca mai usor, laptele praf nu dadea imunitate ca laptele matern.

Din pacate, viata la bloc, cartile si revistele, au adus si ideea de camera a copilului sau macar de patut si astfel pruncii nu mai erau aproape de mamele lor nici noaptea, iar suptul nocturn a devenit un obicei nesuferit si de inlocuit cu vreun biberon.

In acest context, diversificarea a devenit necesara si normala. Mai intai de la 6 luni, apoi mai devreme, de la 4 si chiar 2 luni. Bebelusii, prea mici sa manance cu manutele bucatele, erau hraniti cu piureuri si suculete cu lingurita, iar cand nu se saturau primeau niste lapte praf satios care sa-i faca sa doarma 3 ore ca la carte. Eu insami am papat piersicute de la 2 luni si am fost surioara de lapte cu un vitel.

Diversificarea este rezultatul industrializarii si mai putin o nevoie fireasca a bebelusilor. Cred ca evolutia naturala este aceea cand copilul cere singur si duce singur la gurita bucatele, cand poate sa le molfaie singur, cat mai tarziu la 6-9 luni, asa cum se intampla in vremea bunicilor si la fel ca in teoria autodiversificarii.


joi, 18 noiembrie 2010

In parcul bebelusiei


Am revenit in parcul nostru, locul primelor plimbari, al primelor uimiri si descoperiri, locul unde copilul acesta mare a fost bebe. Am plecat galesi la drum pe aleile cu frunze galbene, am sarit garduturile, ne-am plimbat prin iarba, am cules frunze, am fugit dupa vrabiute pe sub brazi, am luat pranzul in parc, am privit calutul, apoi in masinutele si trenuletul electric si abia dupa vreo 2 ore ne-am amintit de leagane, asa ca ne-am zbenguit si pe acolo, iar la final copilul istovit a redescoperit somnul placut in carut la aer racoros. 


marți, 16 noiembrie 2010

As vrea sa opresc timpul in loc

... sa ma bucur de copilul asta zburdalnic, vesel, frumos, curat, dornic sa-mi stea in brate si sa petrecem fiecare zi impreuna, de dimineata pana seara, iar apoi sa doarma langa mine ca un ingeras. Nu am nici o graba sa-l culc singurel, sa-l invat independent, sa-l las in grija altora, sa ma intorc la munca mea, sa-l intarc. Savurez fiecare zi si ma gandesc cat de repede va veni vremea cand va merge la scoala, cat timp pierdut sa invete rascoale si conjugari. I-as putea face eu un rezumat pentru fiecare an plictisitor de stat inchis intre pereti si am alerga la fel prin parcuri, in iarba, in leagane, in padure, pe plaja, sa descoperim natura frumoasa din jur, sa-mi arate ce-l mira si ce-i place. Si ma gandesc cu infrigurare ca intr-o zi, nu foarte departe, vine studentia, undeva departe de casa si apoi mutarea, poate plecarea in alta tara, asa cum am facut si noi, asa cum e mersul natural al lucrurilor. Si ma duc langa puiul meu, asa cum orice animal sta langa puiul lui si ii prind manuta cand mi-o intinde si-l iau in brate cand imi cere si mancam amandoi si dormim toti trei. Va avea o viata intreaga sa fie independent, acum e puiul meu.

Iar studiile arata ca exact copiii care ii au pe parinti aproape devin adulti increzatori si curajosi.

Constanta, 16 noiembrie, 15 grade. brrr
S-a dus soarele, au venit norii si ceata. E mai racoare decat in orice mall din Doha. I-am pus copilului body cu maneca lunga si un hanorac dublu de bumbac (cel portocaliu de la nasica), pantaloni, sosetele, pantofi si am pornit in parcul plin de jucarii. Avantajul e ca era mai liber si a putut alerga in voie de la un leagan la altul.
Dupa somnul dulce de pranz am luat carutul si am facut o plimbare lunga prin cartierul in care am copilarit, prin curtea scolii, prin spatele blocului, pe toate stradutele pe care le cunosc atat de bine.

Cereale de copil mare

Azi am inceput cereale noi pentru copii de 1 an si jumatate, adica Mein Musli de la Milupa, un mix de 7 cereale, 3 fructe, ceva cocos si alune, in textura potrivita pentru toddleri. Acestea vin ca o continuare fireasca pentru Milupa 7 cereale bio, pe care le papa de la 7 luni. Sunt putine cereale pentru copii fara zahar, sare, maltodextrina sau lapte praf, asa ca m-am bucurat de noua descoperire. Le alternam dimineata cu ovazul Topfer, meiul Holle si musli obisnuit pentru adulti, in care adaug seminte, migdale si fructe proaspete.

luni, 15 noiembrie 2010

Primele retete de post

Supa de mazare
Intr-o cratita fierb mazare, ceapa, radacina de patrunjel, telina, morcov. Mai tarziu adaug rosii sau bulion, ardei, conopida (3 buchetele), usturoi (3 catei).
In a doua cratita fierb lintea, iar cand e gata o scurg si adaug boabele in primul vas.
Cand sunt toate fierbe, le pasez si obtin supa-crema in care adaug fideluta mica (stelline). Mai dau o data in fiert si gata. Adaug uleiul si poate seminte de in pasate (grasimile sanatoase).

Fasole verde cu linte si cu orez
Pastaile, lintea si orezul se fierb separat. In plus, pentru sos, se mai pune un vas pe foc cu suc de rosii, ceva condimente picante indiene (daca avem), morcov, ardei si mult usturoi. Lintea se mizeaza cu sosul si se adauga ulei si seminte de in. Noul sos se toarna peste fasolea verde si se asaza in farfurie langa orez.

La plaja


Constanta, 15 noiembrie, 25 de grade
Am venit sa o vizitam pe bunica si am ajuns la plaja, la Mamaia. Am regasit nisipul in care ne-am jucat in aprilie si mai, l-am fugarit pe tati si apoi pe mami, ne-am intins la soare, am cules scoici de pe malul marii si am bagat manutele mici in apa aproape rece.
Daca e la fel de cald, maine mai mergem o data.

In parc



Imi place parcul Tabacariei de imi vine sa-l iau cu mine! Locul de joaca e mare si mereu gasim jucarii noi. Azi am descoperit jucariile electrice, care merg pe baza de fise, masinute si animalute care se invart pe modelul calusei. O incantare pentru micii plimbareti!
Pe langa leagane, casute si invartitori, mai sunt piticii de gradina (usor nesiguri, mai cad peste copii) pe care fiecare voinic ii apuca de nasuc, urechi si caciulite.

duminică, 14 noiembrie 2010

La hram

La vreo 40-50 km de Constanta se afla o manastire noua cu hramul Sfantul Apostol Filip. Am descoperit-o intamplator in urma cu 2 ani si un pic, cand era abia o constructie mica pe langa care traiau 2-3 calugari.
Azi ne-am dus acolo la hram si am descoperit o biserica frumoasa inconjurata de multime de oameni. A fost slujba lunga, frumoasa, iar la sfarsit monahii ne-au servit cu fructe si dulciuri.
Copiii zburdau care incotro pe pamantul proaspat din jur, paienjenuti mici zburau pe cate un fir, gargaritele se opreau pe noi pentru cate o statie, un cal rumega iarba sub privirea curioasa a copilului care n-a mai vazut asa animal mare. Si mirosea frumos, frumos, aer de tara, de camp, parfum de flori.

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

Lasatul seculului, carnivale

Duminica este carnaval! Adica lasam sec de dulce si intram in post.
Sarbatoarea dinaintea postului, Carnivale, lasatul de carne este atat de dulce, incat a devenit faimoasa in multe tari, mai cunoscuta decat postul in sine.
Noi o tinem cu multe prajituri cremoase de la cofetaria de sus de la Ciresica.

duminică, 7 noiembrie 2010

Istanbulul crestin

Cand vii pentru prima oara in Istanbul, te lasi prins de peisajul oriental si de obiectivele turistice promovate intens, toate de cultura si civilizatie musulmana. La a doua vizita din nou te surprind excursiile, vapoarele, povestile.

Abia la a treia vizita am descoperit ca in spatele acestor decoruri frumoase si a moscheilor marete in care sunt primiti turistii, se afla vechile biserici crestine, icoane de o frumusete rara, locuri in care s-au intamplat minuni, dar si locuri in care au fost martirizati crestinii.

Azi am fost la biserica romanilor din Istanbul, Sfanta Paraschevi (26 iulie), locul unde se intalneste comunitatea romaneasca in fiecare duminica si zi de sarbatoare. Nu e departe de zona turistica, dar destul de ascunsa de ochii trecatorilor. Am ajuns la predica, dar am fost primiti cu bucurie si invitati la masa, alaturi de ceilalti enoriasi, obicei care are loc in fiecare duminica.

Dupa slujba, parintele Sergiu si preoteasa Andreea ne-au invitat la un scurt pelerinaj in locurile sfinte. Am descoperit Vlaherne, biserica vlahilor, cantata in acatistul Acoperamantul Maicii Domnului si unde Sfanta Fecioara a facut mai multe minuni. Apoi, la mica distanta se afla Patriarhia Ecumenica, cu o frumoasa biserica unde se afla mai multe sfinte moaste, printre care ale Sfantului Ioan Gura de Aur si ale mamei Sfintilor Macabei, cea mai veche sfanta din lume.

Am ajuns apoi in zona Zeynitburnu, unde se afla Biserica Izvorul Tamaduirii, unde curge chiar un izvor cu apa sfanta, la care crestinii si musulmanii deopotriva veneau sa se vindece. Exista in apa izvorului 7 pesti mari colorati care traiesc si se reproduc in aceasta apa de sute de ani, fara a fi hraniti si ramanand tot sapte. Apoi, langa izvorul facator de minuni exista o icoana a Maicii Domnului care nu se lasa repictata. De 8 ori s-a incercat restaurarea ei si nu s-a prins vopseaua.

Ne-am oprit apoi sa vedem zidurile fostei inchisori Yedicule, unde au fost inchisi Sfintii Martiri Brancoveni. La colturi sunt turnuri inalte de caramida, cu gauri mici prin care am putut arunca o privire. E intuneric si rece. Acolo au fost inchisii Sfintii nostri pentru credinta lor.

Ne-a povestit parintele ca in zona turistica de azi, Eminonu, chiar langa podul Galata, se afla locul de martiraj, unde au fost decapitati Sfintii Brancoveni si multi altii. Acum acolo se afla un hotel si nu demult o familie cu copii mici, cazata in acel hotel, a ajuns la ei la biserica sa ceara ajutor pentru ca cei mici visau de 3 nopti foarte urat. Asta in cazul ca mai aveam vreun dubiu despre memoria locurilor.

Dar cel mai emotionant loc descoperit astazi este chiar biserica romanilor, ridicata chiar de Constantin Brancoveanu. Icoanele din biserica par ca au ochi vii si nu numai noi am simtit asta. Spunea parintele ca i-a mai spus si altcineva. In dreapta altarului se afla moastele Sfintei Arghira (30 aprilie), protectoarea croitoreselor.

Legenda spune ca era Arghira, o tanara crestina grecoiaca, a fost ceruta sa fie dusa in haremul sultanului si a refuzat. A fost inchisa timp de 17 ani in inchisoarea de femei din apropierea podului Galata, iar in timpul asta ea a cusut constant cu un singur ac si o ata scurta care nu se termina hainele pentru crestinele inchise in acelasi loc. Dupa ce a murit, oamenii au remarcat ca mormantul ei ramanea frumos si curat, iar lumanarile nu se stingeau singure.

In stanga altarului, se afla moastele Sfantului Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Cred ca pana azi am trecut nepasatoare cu gandul peste numele acestui sfant. Parintele ne-a deschis cutiuta cu mica particica. Am simtit miros de mir, exact ca acela pe care il cumparam de la biserica. Parintele ne-a spus ca de cand are acea particica de moaste, niciodata nu a uns-o cu mir sau altceva, dar cand citeste acatistul Sfantului in biserica descopera ca izvoreste mir. Am citit de multe ori despre moaste care izvorasc mir dar pana azi niciodata nu am avut cinstea si miros, sa simt. Pentru ca puiul nostru scancea (ii iese un dintisor), parintele l-a atins cu sfanta particica si a tacut imediat, plansul s-a transformat in zambet, durerea in bucurie.

Mai sunt multe biserici si locuri de valoare crestina in fostul Constantinopol. Turcii au distrus mult, dar nu tot. Multe biserici au fost transformate in moschei, dar au ramas icoanele crestine. A ramas memoria locului.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Istanbulul crestin


Am vazut aceasta harta la intrarea in Sfanta Sofia. Infatiseaza Instanbului vechi, orasul Sfantului Imparat Constantin si se vad o multime de biserici, una langa alta, printre ele case si oameni, chiar si un porc pe langa ei. Vechii turci erau crestini, mergeau la biserica si mancau porc (saracul porc!).

Ziua 2 in Istanbul

Sambata, 6 noiembrie
Deschideam ochii din cand in cand in asteptarea soarelui matinal si luminos din Doha. S-a luminat tarziu si slab.
Pe la 9, termometrul de la hotelul de peste drum arata 13 grade. La 10 cand au iesit baietii pana la croitorul din fata era bine afara, iar receptionerul spunea ca-s 20 de grade. E noros, noaptea trecuta cred ca a plouat. Ne pregatim sa iesim din nou la plimbare.

A fost cald si insorit, dar si aglomerat si galagios, poluat si plin de fum de tigara, diferit de linistea Qatarului. Orasul e plin de turisti multi, europeni, mult mai multi ca in 2008, orientati spre obiective bine stabilite, intampinati cu suveniruri tot mai diverse.
Seara, racoare, aerul miroase a iarna, e ceata alba groasa si vin rosu pe masa terasei. Filip doarme in carut.
Am alergat prin Gulhane si am adunat frunzele mari uscate cazute in iarba, apoi prin parcul de langa Sfanta Sofia, intr-o lumina alba de poveste, in sunet de apa fosnitoare. Am tropait dupa fiecare mâță iesita in cale si in final ne-am bucurat de confortul carutului, de unde se pot admira luminitele colorate care sclipesc pe strada.

vineri, 5 noiembrie 2010

Toamna la Istanbul

Iata-ne iar in Istanbul! In 2006 cand am venit prima oara ne-am placut atat de mult, incat ne-am propus sa revenim macar o data la 2 ani. In 2008 am stat o saptamana si ni s-a parut prea putin. Anul asta nici macar nu ne-am facut planuri sa venim, pur si simplu a aparut ocazia din senin, din gandurile noastre.

Am plecat la 3 dimineata din Doha, la vreo 22-25 de grade, am ajuns dimineata la Istanbul la vreo 15 grade.
Am redescoperit aerul de Romania, vremea noroasa si usor cetoasa, dar nefriguroasa. N-a fost nevoie sa scoatem hainele groase din bagaje.
Suntem pentru a treia oara in acelasi hotel, Ilkay din Cirkeci, asta da fidelitate. Nu ne-am propus sa revenim, dar e mai simplu asa. Am regasit micul dejun savuros, neschimbat.
Ne-am plimbat de la 11 la 17, am facut o tura cu vaporul, am luat castane si porumb copt de pe strada, suc de rodii si portocale buuun, simiti, noi parintii cate o cafea turceasca si cate un sandvish din port.
La pranz erau cam 20 de grade, pentru noi racoare, copilul purta un body subtire si un hanorac de bumbac. Ne obisnuim din nou cu temperaturi mai joase.

joi, 4 noiembrie 2010

O saptamana frumoasa

In seara asta am avut petrecere pe veranda. Maestrul de ceremonii si bucatar sef, vecinul italian de alaturi. Vecina italiana de sus a facut prajituri, s-a baut si vin rosu, o rarita in Qatar. La sfarsit prietenul organizator a cantat la chitara, iar ceilalti voce. Am ramas pe veranda pana tarziu cu vecinii filipino-francezi.
Ieri seara, vecina a pregatit sushi vegetarian si ne-am strans in club.
Acum 3 seri am iesit cu prietenii la un restaurant marocan si am mancat pentru prima oara cus cus original, care nu era diferit de al neu, poate doar la pret.
A fost o saptamana frumoasa care a trecut repede.

luni, 1 noiembrie 2010

Saptamana Celine Dion

Saptamana asta am o melodie care pe care o tot rulez in my mind, in my soul.
Im falling into you...