Prima zapada pe 2010

Prima zapada pe anul asta, a doua zapada a lui Filip!
Ninge frumos, cu fulgi mari, cu un strop de soare ivindu-se printre ei. Carutul merge lin prin nea, urca si coaboara usor ca pe niste perne si il leagana pe bebe care vorbeste multumit, asa cum face el cand se simte bine la plimbare. L-am acoperit cu o paturica alba si pufoasa ca fulgii care vin spre el, gata sa-l cunoasca. Pe sub copertina carutului intra cativa nazdravani si se opresc pe fata lui Filip, iar el inchide usor ochisorii si zambeste ca atunci cand ii cade parul lui mami pe obrajori. Nu i-am pus copertina de ploaie, ar fi pacat sa-i iau bucuria de a vedea si simti zapada. Nici macar nu e frig afara (ma gandesc ca l-am imbracat prea gros), nici nu bate vantul, doar fulgii dantuie in toate directiile. Dupa jumatate de ora de plimbare, il fura visele, se odihneste bine la aer curat. Asa aer curat mai rar la noi in oras, asa ca profita si el din plin.