Cred ca Dumnezeu se uita la noi si zambeste. A creat o familie frumoasa.
Dormim toti 3. Reusim sa acoperim fiecare zona a patului, fiecare se face comod in felul lui, iar din cand in cand ridicam toti 3 capurile. Filip cauta tzitzi.
Papa putin si des. Se culca la 8 seara si prima tzitzi o cere la miezul noptii, apoi din 2 in 2 ore pana la 6 cand se trezeste cu chef de joaca. Fiind aproape de mami, nu mai apuca sa planga, se foieste, papa si adoarme la loc, bineinteles pe burtica. Mami se intoarce la locul ei la margine, tot pe burtica. Tati sforaie linistit.
La 6, Filip se trezeste si se joaca in liniste cu ce gaseste prin pat: cutiute cu suzete, sticla de apa, clama de par a lu' mami, eventual telecomanda, care e categoric cea mai interesanta jucarie.
Cand se plictiseste de joaca de unul singur ne striga: "e!", "ghe!", iar cand deschidem ochii ne intampina cu un zambet larg.
Azi a descoperit ca o poate trezi pe mami daca o prinde de par. E usor, pt ca e intins pe toata perna si mami reactioneaza repede.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu