Ne pregatim de aniversare

Intr-o saptamana Filip va implini 6 luni. Ne tot gandim ce cadou sa-i facem si din nou pornim la cautari pe net.

Pana sa gasesc jucaria perfecta am dat peste povestea lui Robi , un copil care pana la 8 luni era la fel ca orice alt bebelus. Apoi, brusc, intr-o dimineata, dupa ce si-a baut lapticul s-a declansat nenorocirea. OMG! Prin ce soc o fi trecut biata mama!

Apoi, am recitit anuntul unor parinti care au nevoie de 3000 de euro pana la 31 ianuarie anul asta (!!!) pentru operatia copilului lor in Israel si inca nu i-au strans! Azi e 24 ianuarie. Mai au fix 7 zile. Of, banii astia! Si cand te gandesti ca e vorba doar de 3000, nu de zeci de mii de euro cum au nevoie alti copii.

Nu pot sa mai arunc banii aiurea pe jucarii de firma pentru un copil, pentru care cele mai frumoase si mai multifunctionale jucarii suntem eu si tatal lui. Ii voi dedica mai mult timp, vom descoperi noi jocuri impreuna si vom astepta momentul cand vom auzi ca Robi si Alex vor fi sanatosi si gata de joaca. Iar cand voi fi mari, poate se vor intalni toti 3 si vor bea un suc impreuna.

Ceea ce sper acum cel mai mult este ca si alti parinti sa rupa din jucariile pentru copiii lor si sa le trimita lui Alex si lui Robi cate o mica particica.

Update: La doar 5 ore dupa ce am scris acest post, aflandu-ne intamplator in Cora la pizza&coffee&cookies, as we usually do on Sundays, am gasit niste jucarii absolut fascinante pentru Filip din gama adele la coccinelle, la niste preturi absolut fascinante pentru noi. I-am cumparat 3 si am cheltuit de 3 ori mai putin decat intentionam ieri. Interesant e ca aseara a fost si tati in Cora, tot in cautare de jucarii, si nu gasea nici una destul de interesanta si de ieftina. Asta imi aminteste de vorba aia romaneasca: de unde dai, acolo primesti!