Am citit mai demult despre cei 4h ai emigrarii. Noi nu suntem tocmai emigranti, dar pentru prima oara ne asezam la casuta noastra intr-o tara noua, asa ca am trecut si noi prin etapele adaptarii.
Honeymoon - a fost prima saptamana in Bel Air. Ne bucuram de caldura, de piscina, de casa noua si mare, de peisajul nou si de relaxarea de dupa mutare.
Hate si Humour - cred ca le-am bifat in saptamanile 2 si 3, cand ne-am lovit de micile obstacole ale acomodarii (mutare in casa noua, lucrari in baie, lipsa net si cablu, etc), am vazut preturile mai mari, am gustat fructe si legume fara gust (ca apoi sa le descoperim ca nu-s toate asa), ne-am distrat pe diferite teme locale.
Home - la sfarsitul saptamanii 4 cred ca am inceput sa ne simtim acasa. Mai avem lucruri de stabilit, ceva mobila de cumparat, dar de acum avem o rutina a noastra.
Da, si eu am auzit de ei, desi doar eu am fost cea care i-a parcurs, ca sotul, de, era de-al casei.:) Insa, e adevarat, ca treci prin cele etape iar la final, te simti, intr-adevar, ca acasa. Eu n-as putea sa mai traiesc altundeva (adica te-ai adapta, nu zic nu) da' parca simt ca aici e locul meu. Si-l iubesc mult si abia astept sa ne intoarcem la casuta si la florile noastre de oriunde ne-am duce. Va pupam si va dorim o sedere cit mai placuta.
RăspundețiȘtergere"home is where your heart is" :((
RăspundețiȘtergeremai scriu apoi :P
asa... eu zic ca unii se adapteaza repede, altii greu sau deloc, depinde si ce planuri ai de la inceput.
RăspundețiȘtergeremai stii, Carmen, ca pe la un curs din faculta' ne zisesera ca abia a 3-a sau a 4-a generatie de emigranti se simt ca si ceilalti, ca primii tot mereu simt ca is mai altfel.
all in all, bine ca va simtiti c acasa, asta e important :)
La integrarea intre localnici nu m-am gandit, nici nu cred ca incercam pentru ca sunt diferente mari. Dar ne simtim bine intre expati, ne plac mult copiii lor si ne place ideea de a sta aici o perioada. Daca ne-am fi gandit ca ramanem aici o viata probabil ca am fi vazut altfel lucrurile. Dar mi-ar placea ca Filip sa creasca intre acesti copii mai mult decat in parcurile din Romania, unde mereu il feream sa nu-si ia vreo palma de la alt copil si tot a primit una odata.
RăspundețiȘtergereClara, ma bucur ca te-ai adaptat atat de bine. Stiu ca America e f diferita de tara noastra si nu e usor.
Dahnah, cred ca e tare frumos sa auzi spaniola in jurul tau in fiecare zi.