Mamaliguta cu lapte

Un mic dejun savuros, care inlocuieste fulgii de porumb din comert, care oricat de organici ar fi, tot contin sare si zahar.
Am pus de măliguță (care la noi se numeste polenta si este italiana), apoi si de lapte de migdale (migdale+apa in blender) si am adaugat seminte de floarea-soarelui, dovleac, susan, in si caju pasate. Copilul a papat cu pofta, iar eu sunt bucuroasa ca i-am oferit calciu si grasimi sanatoase inca de dimineata.

Cheful bebelusilor

In seara asta am avut petrecere in cartier. Prietenul brazilian implineste un anisor. Felicidades!

Toti copiii din cartier si mici si mari, dar mai mult mici s-au adunat in club insotiti de parinti.

Decoruri colorate, muzica de Brasil, baloane, harmalaie, topaiala. Filip a alergat incantat dupa copiii mai mari, a dansat langa dvd player, unde se auzea muzica mai bine, a desprins fluturasi si albinute de pe pereti si a plimbat cosuletul cu confeti si trompete prin toata sala.

N-a fost mancare pentru copii mici, dar am avut la pachet biscuiti si apa ca sa potolim foamea si pofta de catering si acadele si ce se mai gasea la fata locului.

Urmeaza petrecerea de 1 an a vecinei filipino-franceze care se anunta tot cu catering, dar acum stim sa luam ospat pentru bebelusi cu noi.

365 de biserici pe insula Eghina

Cate una pentru fiecare zi a anului.


Nu le-am numarat, este foarte posibil sa fie mai multe, iar 365 sa fie doar pe dealul de langa manastirea Sfantului Nectarie.

Sunt biserici vechi si mici, unele mai mici decat un dormitor de copii dintr-un apartament de bloc.

La tot pasul gasesti cate una, in port la coborarea de la vapor, pe plaja, langa statia de autobuz.

Icoana Maicii Domnului alaptand

Icoana se află într-una din micile bisericuțe din mănăstirea Sfântului Nectarie din Eghina.

România, o țară de iubit de la distanță

Mulți scriitori valoroși ne-au laudat țara în tot felul de producții literare frumoase. Scriitori școliți prin vest care au avut ocazia sa ducă dorul țării și să-i uite metehnele.
Așa și noi în zilele noastre, cât am stat in țară ne suparau una și alta, acum îi conștientizăm calitățile. Aproape ca am uitat fumul de țigară, poluarea, galagia, câinii si mamele isterice din parcuri.
Apoi, daca ar da pro tv-ul si tvr-ul pe posturile nationale programele pe care le dau pe international, cred ca ar pleca mai putini romani din tara.

De-ale locului

• Imi place cum se usuca aici rufele in doua ore, afara la soare, in batatura de gresie. Imi amintesc cum le tineam pe sarma cate 2 zile acasa in Romania


• Am ramas cu obiceiul asta de a scutura rufele cand le iau de la uscat, desi aici nu prea este praf. De fapt, de cand ne-am mutat in tara noua, n-am sters niciodata praful de pe mobila pentru ca nu este. Interesant pentru ca aici suntem in mijlocul desertului, nisip cu putina vegetatie, acasa ne bateau crangile copacilor in geam.

• Serialele turcesti sunt la fel de populare aici ca in Romania. Sunt pe toate posturile locale, numai ca-s dublate si nu inteleg mare lucru.

• Nu se simte poluarea, aerul îmbâcsit din orașele românești, deși aici singurele mijloace de transport sunt masinile și cum spuneam, vegetație mai puțină.

Cat de nenatural?

• Cat de anormali am ajuns de mergem cu masina 40 de minute (deci poluam natura) si platim 10 riali/lei ca sa vada copilul rațe (la zoo), care sute de ani au crescut pe langa casa omului?

• Din aceeasi categorie, am mers in vacanta vreo 2,5 ore dus si altele intors, cu cate 2 autobuze si un vapor, tot poluante, am platit mai bine de 20 de euro ca sa vada copilul capre, pe o insula invecinata, rezervatie naturala de capre si pauni.

• Primul cocosel si primele gainuse vazute de Filip au fost prin gardul de fier al unei casute de pe insula. Sansa sa vedem altele e in vacanta urmatoare...

Noi, oamenii...

Suntem singura specie care tine captiva alta specie si singura specie care omoara fara sa-i fie foame. Un pic mai răi decat crocodilii?
Ma uitam ieri la țâțicile elefanțelei de la zoo, care are 58 de ani si de 45 este inchisa dupa acele gratii. Probabil ca n-a avut niciodata nici un pui sa-l alapteze, nu si-a trait si ea menirea pe acest pamant. Este inchisa fara nici un alt animal din specia ei, flamanda, intinde trompa spre oamenii care trec pe langa cusca ei in speranta ca primeste un mar.
Se spune ca cel cu cornite ne pacaleste cel mai usor sa facem rele facandu-ne sa credem ca nu-s pacate, ca e ceva normal. Se încetățenesc pacatele!

Suntem, de asemenea, singura specie care bea laptele altei specii.

Un film frumos

Un film despre un "tata fericit", Parintele Mihail.
Sunr 6 parti, linkul este catre prima. Multumesc Claudiei pentru link.

Vacanta in Eghina

Drumul spre hotel

La taverna cu ratuste. (dr)

Culegem smochine si rodii.

Minunile Sfantului Nectarie

Am citit multe minuni ale Sfantului Nectarie in cele doua carti tiparite in romaneste si pe internet. Am simtit ajutorul Sfantului chiar noi. Acum, ajunsi in Eghina, aflam noi povesti minunate si ne miram de multimea oamenilor care vin din cele mai diverse locuri sa se inchine in manastirea de pe insula.

Azi ne-au povestit un cuplu de armeni stabiliti in Los Angeles despre biserica lor de acolo, unde se afla o particica din moastele sfantului si unde vin atat de multi oameni la slujba incat se tine de doua ori, o data pentru greci, o data pentru armeni, desi sunt toti ortodocsi. Cei doi au venit special din LA in Eghina pentru Sfantul insulei. Ea mi-a povestit cum Sfantul a ajutat-o pe sora ei sa scape de cancer, cum i-a aparut surorii in vis si i-a spus ca se va face bine. Apoi, mi-a povestit de preotul armean de la biserica din Los Angeles care s-a rugat Sfantului sa-l ajute sa aiba copii cu promisiunea ca va traduce o carte din greaca in armeana. Copilul s-a nascut in 1995, iar parintele a tradus si tiparit respectiva carte. Intre timp s-a imbolnavit de cancer si intreaga parohie s-a ugat Sfantului Nectarie sa-l scape si l-a scapat.

In statia de autobuz a intrat in vorba cu noi o doamna din Australia venita impreuna cu sotul special pentru Sfantul Nectarie. Spunea ca drumul i-a costat 2000 de euro de persoana si ii parea rau ca nu putea veni mai des. Mi-a povestit cat de iubit este Sfantul Nectarie in comunitatea lor, unde exista si sfinte moaste.

Ne-am intors la hotel si, stand la povesti cu Anastasia, doamna care are are in grija hotelul in care stam, ne-a povestit cum a venit un roman bolnav, caruia doctorii nu i-au mai dat nici o sansa, s-a rugat la Sfantul impreuna cu familia si s-a intors acasa sanatos.

Paradisul din Eghina

Azi a plouat, o ploaie calda si frumoasa de vara. Am privit picaturile din balcon, apoi de la o terasa pe malul marii. Filip intindea manutele sa prinda stropii si se intorcea cand simtea ca-l uda prea tare.

Am plecat la o plimbare prin micuta statiune Egia Marina, pe stradute, printre casute, ne simteam ca la tara. Am gasit pomi plini cu rodii, măslini bogati, lămâi cu multe lămâițe verzi pe ramuri, smochini uriasi plini de fructe, apoi alti pomisori cu fructe colorate pe care le-am vazut la Doha in supermarket. N-am vazut fisticul, desi se vinde pe toate drumurile, iar oamenii spun ca este de la ei din curte.

Ne-am oprit in curtea bisercii Sf Marina si am mancat smochine rupte din smochin, ca atunci cand eram copil, numai ca smochinii din Constanta erau mult mai mici. Filip statea linistit in carut si savura fructele mici si dulci. Apoi a cules el singurel rodii mititele cu boabe albe dulcele.

Am plecat mai departe spre padure, am gasit si un cocoș cu doua găini sub un lămâi, le-am oferit biscuiti organici, iar Filip i-a privit cocotat pe-un gard. Numai de l-am fi auzit pe cocoș cantand cucurigu precum cocoșicleta.

Somnul dulce din balcon

Filip doarme in balcon, invelit cu prosopelul de plaja. Somnul de seara de vacanta, dupa o plimbare in aer curat, parfum de pini, miros de mare si de ploaie. Si doarme bineeee, asa cum mi-ar fi placut sa-l culc si cand era bebe. Sunt 22 de grade C.

Sfantul Nectarie sa va ajute!

Daca aveti nevoie de ajutorul Sfantului Nectarie, pot lasa un acatist pentru voi sau pentru ai vostri. Lasati-mi numele de botez in comment sau pe mail si eu le voi duce la manastire.

Drumul la Sfantul Nectarie

Am plecat din Agia Marina cu autobuzul sus pe serpentine, prin padurea de pini, iar parfumul lor intra prin geamurile deschise si mirosea atat de curat si de proaspat. In dreapta jos aveam marea de un albastru curat, stralucitor. Prima statie, in varful dealului, este Afaia, niste pietre de tipul Acropole. Am trecut apoi printre livezi de maslini, mici palmieri rasfirati, casute ici-colo, migdali, fistici (?). A doua statie: Agios Nectarios.

Am descoperit cea mai frumoasa biserica pe care am vazut-o vreodata. Inconjurata de mult verde, multe flori roz, un mic rai in mijlocul paradisului Eghina.

Mai sus de biserica, pe un drum plin de flori si fluturi colorati, se ajunge la manastire. Pe dealul alaturat se vad chilii ca de pustinici sau mici bisericute ca de pamant. Sus, in varf, sunt chiliile maicutelor si alte trei bisericute, intr-una dintre ele a slujit Sfantul Nectarie.

Pacea si binecuvantarea pe care le-am simtit in biserica mare si in cele 3 mici sunt greu de descris, dar as putea face o comparatie cu manastirea Radu Voda din Bucuresti. Filip a dormit linistit in biserica, foarte aproape de Sfintele Moaste.

Soarele

Cum vine asta? Am petrecut o vara intreaga in desert, in cel mai stralucitor soare, de abia puteam privi in jos cu ochii stransi si nu se vedea pic de bronz in plus pe pielea noastra. Si am mai iesit si noi pe afara, uneori fara nici o crema. Azi am petrecut prima zi in aer liber in soarele Greciei si ne-am inrosit cu urme de tricou si pe fata. Noi mai mult, copilul mai putin.

In vacanta in Atena si pe insula Aegina

Am ajuns aseara la 6.20 in Atena. Grecia de sus e superba, ca toata Europa de altfel. Prima impresia era de acasa, grecii seamana cu romanii, la vorba, la port.
Am luat trenul/metrou din aeroport, am mers cateva statii bune la suprafata, o experienta de mare bucurie pentru Filip. Apoi, a intrat metroul sub pamant, a crescut galagia, s-a aglomerat, plus schimbari de rute, n-a mai fost atat de placut. Statia Victoria la care trebuia sa ajungem noi era inchisa, deci, iar shimbari.
Cand am iesit din metrou, pe la 8.30 seara, ne-am trezit inconjurati de tot felul de indivizi suspecti, care ne cereau bani. Grecii pe care ii intrebam de adresa hotelului ne recomandau toti sa luam taxiul, desi distanta era scurta, dar ne-au avertizat ca e periculos. Pana la urma am luat un taxi desi nu mi-as fi dorit pentru ca nu aveam scaunul de masina la noi. Am ajuns rapid, a costat putin. Soferul ne-a avertizat si el sa nu iesim seara din hotel, pentru ca-s multi imigranti periculosi, "romani, bulgari, pakistanezi". Bine am venit din Qatar, unde romanii sunt europeni si vestici si toata lumea ii primeste cu bratele deschise. Am lasat planurile tzatziki pe alta seara si ne-am multumit cu o cina de grisine cu susan si apa plata luate de la supermarketul din fata hotelului.
Hotelul a fost usor dezamagitor, dar era deja 9, am ramas. Receptionera nu vorbea decat greaca, dar ne-a dat-o la telefon pe patroana, o tanara englezoaica. Am primit o camera "buna" de 60 de euro fara mic dejun, scump fata de alte capitale europene, iar dimineata, cand am vrut sa deschid balconul, ne-am trezit si cu draperia si ceva tencuiala pe noi. Filip a dormit bine, iar tati i-a spus la plecare receptionistei "sagapo", un fel de "se acabo" ("s-a terminat" in spaniola), numai ca prima inseamna te iubesc in greaca. Femeia a fost incantata.
Am plecat la 9.30 de la hotel, ca sa avem timp sa ajungem in port pana la 12 cand incepea greva la metrou.
Am mers cateva strazi pe jos, Atena e frumoasa ziua, placuta, dar nu din cale afara. Mi-au placut blocurile cu balcoane luuungi si copertine colorate, seamana cu cele din Barcelona.
Din nou metro, linia rosie, apoi albastra, in final verde, am iesit de sub pamant, iar peisaj, iar bucurie si am ajuns in Pireu, de unde am luat vaporul de o ora spre Aegina ( Eghina ), insula Sfantului Nectarie.
Ne-am bucurat sa gasim in port covrigi cu susan care semanau cu cei turcesti si ceai negru pe vapor care aducea si el un pic cu cel turcesc. Apoi, pentru cafea a trebuit sa asteptam sa se trezeasca barmanul care adormise pe punte.
Insula Aegina e un paradis, cu munti, verdeata, paduri, plaje, casute si hoteluri mici rasfirate si 11.000 de locuitori.
Ne-am cazat in zona Agia Marina (Sfanta Marina), azi de Sfanta Maria.
Mi-a placut in Atena ca au multe statii de metrou care poarta numele bisericilor din zona: Agios Antonio, Agios Dimitrie, Agios Nicolas, etc. Si pe insula sunt cateva astfel de zone.
Prima experienta pe insula: am gasit mainutele la o terasa, o pisica, apoi ratuste la alta terasa, plante pe care le putem atinge fara sa ne intepe. Cat am stat la masa, Filip a fugarit niste ratuste si striga ''ma-ma ap'', adica mac mac in apa. Deci, numele de ma-ma s-a dat. Oricum nu-l spunea prea des.
E vreme buna de plaja, asa ca mai scriu si maine.

Prima oara...

Aegina, 8 septembrie 2010

Prima vacanta a lui Filip
Prima oara cand vede avioane mari de aproape "vuuu..."
Prima oara cu trenul si cu metroul, 2 in 1, ce de lucruri am vazut pe geam ...
Prima oara cu vaporul "buum..." si prima oara cand vede si alte vapoare mari
Prima oara cu autobuzul.

Ma intreb

De ce nu sunt niciodata mai multe paste in avioane, desi sunt cele mai cerute? Daca nu stai in primele 3-4 randuri, nu prinzi, iar daca mai esti si vegetarian, ghinion! Am prins o singura data paste, pe un zbor Qatar Airways (eram pe randul 2) si au fost delicioase! Ieri eram pe locul 16, adica relativ in fata, dar n-am prins, asa ca am primit o portie foarte picanta de linte de orez adusa de undeva din spate. Buna si aia, cand esti luat pe nepregatite la un zbor de 4 ore.

Rataciti in Manama

Suntem pe aeroportul din Manama, Bahrain, pentru vreo 6 ore la escala. Suntem in vacanta de Eid, sarbatoarea care incheie luna sfanta, ocazie cu care statul ofera multe zile libere, vreo 11.
Am avut un zbor foarte scurt din Doha, intre decolare si aterizare am avut timp doar vreo 2 min sa stam fara centurile de siguranta, adica atat cat sa luam un borcanel cu dovleac din rucsacul de sus. Abia astept sa aterizam pe taram european sa pot alapta la liber. Aeroportul e dragut, plin de cafenele, numai camera pentru mame si bebelusi n-am gasit inca.

Am plecat de acasa la 5 dimineata pe o vreme buna, de 30 de grade, soarele a rasarit ca din mare cand eram in taxi.

60 de grade Celsius

Micutele araboaice

Halva pentru copii

Se iau seminte de floarea soarelui si de dovleac crude, se paseaza la blender, se adauga un strop de ulei de floarea soarelui presat la rece si gata!

Muzica pentru copii

Exista aici cateva canale cu videoclipuri de desene animate. Nu ne uitam prea mult, dar ne bucuram cand dam de ele.

Inceput de septembrie

Nici n-am apucat sa dam fila noua in calendar ca se simte o mica schimbare in compound. Temperaturile tot urca peste 50 de grade la pranz si asa va fi pana spre noiembrie, zic cei de aici, dar macar nu mai suntem singuri in cartier. S-a animat atmosfera la piscina (in ultimele doua luni rar aparea vreun amator de balaceala). Au aparut doua fetite suedeze foarte dornice de joaca, a scos nasucul din barlogul cu aer conditionat si micul brazilian cu capul strazii, inca doua saptamanii si ii sarbatorim si lui primul anisor. S-a intors micuta frantuzoaica de alaturi, dupa 3 luni de vacanta, cu un bronz de toata frumusetea si cu o smecherie noua, stie sa scuipe apa intrata accidental in gurita din piscina. Si mai erau niste copii mai mari care au inveselit atmosfera. Si se lasa umbra mai devreme.

Otita si usturoiul

Se paseaza usturoiul, se pune in ulei de masline si pastreaza la borcanel. Seara, dupa ce adoarme copilul, se picura in urechiuse. Dupa doua seri, raportam copil voios si sanatos.
ps: usturoiul e antibiotic natural
ps2: exista si remedii naturiste, dar nu unde suntem noi, iar posta nu le transporta sa nu cumva sa ne ddrogam cu ele.

La 1 an si o luna

Danseaza cu 5-7 miscari diferite, alternate de invartiri
Danseaza si de bucurie cand vine tati
Da din cap in ritmul muzicii - lateral sau vertical
Cunoaste procesul punerii rufelor la spalat: aduce rufe din cos, le pune in masina, inchide usa, apasa butoanele si impinge de usa ca sa porneasca (manevra necesara la masina de aici)
Se spala singurel cand e in cada, manevreaza dusul
Imita tot
Foloseste o lopatica si o galetica pe post de matura si faras
Ne pupa ca eschimosul, cu nasucul
Vorbeste cu matusica-maturica la laptop, dialogul consta in cucu-baa
Sta relaxat in scaunul de masina
Aplauda cand ajungem la destinatie: bravo, tati, ai condus bine!
Incearca sa se inchine singur, iese o miscare circulara deocamdata.