marți, 27 noiembrie 2012

"Am un copil perfect, dar se poate si mai bine!"


(note de la conferinta tinuta de Diana Stanculeanu)

Perfectionismul este nociv pentru un copil.
Inseamna:
  • standard ridicat pt performanta
  • Toleranta scazuta la greseala
  • Nevoie puternica de admiratie
Pana la 10-12 ani creierul nu poate procesa greseala.
Cea mai buna metoda de a gestiona greseala este ignorarea.

Ce fac eu cu Filip este sa zicem ca Greseala este buna pt ca din ea invatam ceva.

Ce simt copiii cand nu reusesc: vinovatie, nesiguranta, coplesire, furie, frustrare.

Unde e bucuria de a avea un copil de top daca pt asta el are aceste emotii negative?

Perfectionismul aduce competitivitate excesiva si nefireasca.

(Adaug eu ca mai buna decat competitia este colaborarea.)

Ce au nevoie sa faca parintii: relaxarea in raport cu greseala.

ex: "Indiferent ce nota iei, eu stiu ca ai facut tot ce ai putut si oricum mergem la o pizza buna dupa."

Critica inseamna atentie la greseala  si neatentie la reusita.

(Critica si invinuirea sunt forme de violenta asupra copilului).

Domenii afectate de perfectionism:
  • Scoala
  • Timpul liber
  • Ordinea si curatenia
  • Scrisul si vorbitul
  • Aspectul fizicanatatea si igiena personala
Impunerea de a fi perfect in oricare din aceste domenii sau in toate odata este nesanatoasa.

Ce da perfectionismul: probleme severe emotionale, anxietate, teama de a vorbi in public, depresie, perceptii deformate ale aspectului fizic la adolescente, probleme de comportament alimentar.

Sa cer de la copil  un stop mai mult decat poate el insusi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu